Poliţia Comunitară devine Poliţie Locală, de la 1 ianuarie 2011

De la 1 ianuarie 2011 intră în vigoare „Legea poliţiei locale”, Legea 155/2010, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 483,din 14 iulie 2010 . Noua Poliţie locală (noua denumire a Poliţiei Comunitare) se organizează şi funcţionează, prin hotărâre de consiliu local, ca un compartiment funcţional în cadrul aparatului de specialitate al primarului sau ca instituţie publică de interes local, cu personalitate juridică. Poliţia Locală va avea atribuţii extinse în domeniile: ordinea şi liniştea publică, precum şi paza bunurilor; circulaţia pe drumurile publice; disciplina în construcţii şi afişajul stradal; protecţia mediului; activitatea comercială; evidenţa persoanelor.
După numirea în funcţie, poliţiştii locali care au atribuţii în domeniul ordinii şi liniştii publice, precum şi cei cu atribuţii în domeniul circulaţiei rutiere, proveniţi din structurile poliţiei comunitare sunt obligaţi ca, în termen de 5 ani, să urmeze un program de formare iniţială organizat într-o instituţie de învăţământ din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Dacă după 5 ani de zile, poliţistul local nu izbuteşte să facă minim 3 luni de şcoală (plătită din bugetul local al oraşului/comunei), acesta este dat afară din structuri.
Pentru că această lege a fost lansată în dezbatere publică încă de la finele anului 2007, poliţiştii comunitari care au intenţionat să rămână în această structură s-au înscris la diverse forme de învăţământ care le conferă dreptul să devină funcţionari publici. Mai multe primării din judeţul Alba au conferit deja poliţiştilor comunitari statutul de funcţionari publici în aşteptarea datei de 1 ianuarie 2011 când va intra în vigoare Legea Poliţiei Locale, care prevede expres acest statut pentru angajaţii săi din structuri. Juriştii primăriilor aşteaptă încă normele metodologice de aplicare a legii.
În judeţul Alba activează, cu aproximaţie, 270 de poliţişti comunitari, viitori poliţişti locali. Dintre aceştia, 177 sunt numai în Alba Iulia: 94 cu statut de funcţionari publici şi 83 cu statut de personal contractual. La Primăria Aiud sunt 13 poliţişti comunitari (dintre care 9 funcţionari publici), la Primăria Blaj sunt 10 poliţişti comunitari, toţi funcţionari publici, la Primăria Cugir sunt 26 de poliţişti comunitari dintre care 17 funcţionari publici, la Primăria Ocna Mureş sunt 7 poliţişti comunitari, toţi funcţionari publici, la Primăria Sebeş sunt 19 poliţişti, toţi funcţionari publici, Primăria Zlatna are 2 poliţişti comunitari, Primăria Teiuş are 7 poliţişti comunitari dintre care doi sunt funcţionari publici, iar Primăria Abrud nu are nici un poliţist comunitar, bazându-se doar pe poliţia naţională.
Interesant este că noua lege interzice explicit… şpaga, dată şi luată: este interzis poliţistului comunitar „să primească, să solicite, să accepte, direct sau indirect, ori să facă să i se promită, pentru sine sau pentru alţii, în considerarea calităţii sale oficiale, daruri ori alte avantaje; să rezolve cereri care nu sunt de competenţa sa ori care nu i-au fost repartizate de şefii ierarhici sau să intervină pentru soluţionarea unor asemenea cereri”.
În judeţul Alba, poliţia naţională conlucrează de mai bine de un an de zile cu poliţia comunitară, în toate cele 11 municipii şi oraşe, în scopul formării acesteia. „La nivel local avem încheiate planuri de acţiune comune în care sunt implicaţi şi poliţiştii comunitari. Există deja patrule mixte formate dintr-un poliţist din cadrul poliţiei municipale sau orăşeneşti şi un poliţist comunitar care acţionează împreună pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor rutiere. Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Alba va colabora în continuare cu structurile poliţieneşti din subordinea primăriilor şi va respecta în acest sens prevederile legilor în vigoare” a precizat inspectorul principal de poliţie Luminiţa Rac, purtătorul de cuvânt al IPJ Alba.
Nicoleta IDITA-TOMUŢA

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI