Plusuri şi minusuri

     Am intrat, iată, în cel de al patrulea an de criză economico-financiară mondială. În toată această perioadă ţara noastră şi ca atare românii au navigat cu greu prin furcile caudine ale crizei, ale austerităţii instituite de către guvern, încercând să rămână cât de cât pe linia de plutire a vieţii de zi cu zi. După doi ani în care ne-am  înfundat în recesiune, 2011 putem spune că a adus o oarecare speranţă în inimile românilor, fiind primul an care a adus o creştere reală a Produsului Intern Brut, de aproximativ 2,5 la sută, după cum indică majoritatea estimărilor. Producţia industrială şi exporturile s-au mai înviorat cât de cât anul trecut, ajutând în acest fel economia. Şi construcţiile au revenit pe o uşoară creştere, după doi ani de scăderi cu două cifre. Inflaţia a revenit în intervalul ţintit pentru prima dată în ultimii cinci ani, ajungând la sfârşitul lui 2011 la 3,14 la sută, ceea ce înseamnă minimul istoric al ultimilor 20 de ani! Şi deficitul bugetar a continuat să se ajusteze uşor. În tot acest timp însă datoria publică a continuat să urce vertiginos.
Unul dintre semnele cele mai rele îl reprezintă faptul că investiţiile străine directe (ISD) s-au prăbuşit în 2011, România nefiind foarte atractivă pentru nerezidenţi în ciuda revenirii economiei. Iar semnalele pentru 2012 nu sunt nici acestea prea încurajatoare, având în vedere riscul ca pieţele internaţionale să continue să fie tensionate, dar şi incertitudinile caracteristice unui an electoral ce se întrevede de pe acum ca fiind foarte agitat.  Deşi economia a revenit pe creştere în 2011, după doi ani de recesiune, investitori străini nu s-au grăbit să vină în România. Asta pentru că infrastructura este deficitară şi se tot tergiversează eficientizarea şi restructurarea sectorului public. Pe parcursul primelor 11 luni din 2011, investiţiile străine directe au scăzut cu 36 la sută faţă de  noiembrie 2010, la doar 1,64 miliarde de euro, conform celor mai recente date publicate de BNR.
Un alt indicator macroeconomic care trebuie să ne pună serios pe gânduri îl reprezintă cel al datoriei publice. Necesarul mare de finanţare al statului a determinat anul trecut un salt al datoriei publice spre 40 la sută din PIB, însă ritmul de creştere s-a mai temperat comparativ cu anul 2010. În primele zece luni din 2011 datoria publică a urcat cu 17 miliarde de lei (4 miliarde de euro), adică o creştere de aproximativ 400 de milioane de euro pe lună. Analiştii apreciază că datoria publică va avansa, în continuare, în următorii 5 ani, însă ritmul de creştere va încetini datorită conduitei restrictive a politicii bugetare, care nu va mai depăşi limita de deficit de -3% din PIB. Dacă Guvernul îşi va menţine angajamentul asumat pentru reducerea deficitului bugetar şi economia nu va reintra în recesiune, probabil că datoria publică se va stabiliza undeva  la sub 40 la sută din PIB. Ceea ce nu este chiar  foarte rău, în comparaţie cu  multe alte ţări ale Uniunii Europene care înregistrează în prezent procentaje serios mai ridicate, undeva între 60 şi chiar peste 100 la sută din PIB. Este cazul  Greciei, Italiei, Spaniei, Irlandei, Angliei, Irlandei şi chiar a „motoarelor” Uniunii, Germania şi Franţa. Aşadar, ne-ar putea salva în oarecare măsură pe viitor creşterea în continuare a exporturilor, pe fondul revenirii unor economii din UE. Dar aşa după cum am mai spus-o şi până acum, românii vor putea trăi mai bine doar atunci când se va produce cu adevărat relansarea agriculturii, mineritului, sistemului energetic (hidroenergetic şi al energiei verzi), precum şi a turismului. Şi bineînţeles atunci când se va termina cu jefuirea economiei. Am remarcat un început firav al noului guvern în acest sens. Astfel, ministrul Economiei, Lucian Bode a anunţat  că au fost trimise la Ministerul Justiţiei toate contractele încheiate de Hidroelectrica cu „băieţii deştepţi” pentru a se analiza posibilitatea rezilierii acestora. Numai că pe lângă acestea ar mai trebui trimise şi cel din domeniul energiei electrice, din cel al gazelor naturale şamd.

Tinu MATEŞ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI