Pensii 2026 | Mitul „naționalizării” Pilonului II: Economistul Radu Georgescu explică de ce banii de pensie… finanțează deja statul

Pensii 2026 | Mitul „naționalizării” Pilonului II: Economistul Radu Georgescu explică de ce banii de pensie… finanțează deja statul

Mai mulți români au fost alarmați în ultimele zile de informațiile apărute pe rețelele sociale potrivit cărora statul ar urma să naționalizeze fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II). Economistul Radu Georgescu susține însă că dezbaterea pornește de la o neînțelegere a modului în care funcționează sistemul și afirmă că o mare parte din contribuțiile participanților finanțează deja datoria publică.

Citește și: Pensii 2026 | Cine primește pensia minimă și care sunt criteriile de acordare

„În ultima săptămână mai mulți oameni m-au întrebat dacă este adevărat că se va naționaliza fondul de pensii din Pilonul II. I-am întrebat de unde au scos informația și mi-au spus că au văzut-o pe rețelele sociale. Din aceste discuții mi-am dat seama că foarte mulți oameni nu au habar cum funcționează, de fapt, Pilonul II”, afirmă economistul.

Potrivit acestuia, una dintre cele mai răspândite percepții greșite este aceea că banii contribuabililor există sub formă de lichidități disponibile.

„Banii din Pilonul II nu stau fizic într-un seif. Nu există un morman de cash pe care statul să vină să-l ridice. Până în mai 2026, românii au contribuit cu aproximativ 227 de miliarde de lei. Din această sumă, circa 145 de miliarde de lei, adică aproximativ 64%, sunt investiți în titluri de stat. Cu alte cuvinte, statul s-a împrumutat deja din banii de pensie ai românilor și i-a folosit pentru finanțarea cheltuielilor sale. Restul banilor sunt investiți în acțiuni și alte instrumente financiare”, explică Radu Georgescu.

Economistul atrage atenția că termenul de „naționalizare” trebuie înțeles în sensul său juridic.

„Naționalizarea înseamnă preluarea de către stat a unor active aparținând persoanelor fizice sau juridice. Dar, dacă înțelegem cum funcționează Pilonul II, observăm că statul utilizează deja, prin mecanismul investițiilor în titluri de stat, o parte importantă din contribuțiile participanților. Peste 60% din banii fiecărui contributor ajung să finanțeze datoria publică, fără ca acesta să poată opta împotriva acestei alocări”, spune el.

Radu Georgescu amintește și modificările legislative privind plata pensiilor din Pilonul II.

„Din 15 octombrie 2025, regula s-a schimbat. La momentul pensionării nu mai poți retrage integral suma acumulată. Se poate încasa imediat cel mult 30%, iar diferența este plătită eșalonat pe parcursul a opt ani. În opinia mea, această modificare trebuie analizată și prin prisma faptului că o mare parte din activele fondurilor sunt deja investite în titluri de stat, iar banii respectivi nu există sub formă de lichidități disponibile”, afirmă economistul.

În analiza sa, Georgescu compară modelul românesc cu cel al Norvegiei.

„Norvegia deține cel mai mare fond suveran din lume, iar regula de bază este că acesta nu investește în economia internă. Fondul nu împrumută statul norvegian și nu cumpără acțiuni listate în Norvegia. Rațiunea este simplă: economiile populației nu trebuie folosite pentru finanțarea cheltuielilor statului și nici pentru influențarea artificială a pieței locale de capital”, explică el.

Prin comparație, economistul consideră că România urmează o strategie diferită.

„În România, statul se finanțează într-o măsură importantă din fondurile de pensii ale cetățenilor. Este o abordare complet diferită de cea norvegiană și ridică întrebări despre sustenabilitatea și independența sistemului pe termen lung”, susține Radu Georgescu.

Economistul își încheie analiza lansând o întrebare privind cele două modele.

„Care abordare este mai bună? Modelul norvegian, în care economiile populației sunt ținute la distanță de finanțarea statului, sau modelul românesc, în care fondurile de pensii reprezintă unul dintre principalii creditori ai statului?”, întreabă Radu Georgescu.

foto: arhivă (cu rol ilustrativ)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăreste Ziarul Unirea pe ȘTIRI GOOGLE