PENSII 2025 | Reforma pensiilor private discutată în primă lectură de Guvernul Bolojan: Ce schimbări pregătesc autoritățile

PENSII 2025 | Reforma pensiilor private, discutată în Guvern

Potrivit noilor măsuri discutate, vineri, 8 august 2025, în primă lectură de Guvernul Bolojan privind pensiile private, cei ce au acumulat bani în conturile Pilonului II și III, nu vor mai putea retrage toți banii o singură dată, ci eșalonat în plăți lunare, egale cu indemnizația socială pentru pensionarii din sistemul public de pensii. La 31 decembrie 2024, indemnizația socială pentru pentru pensionari era 1.281 de lei.

Guvernul explică, în motivarea proiectului de lege, că începând cu anul 2005, România a implementat sistemul pensiilor private, acesta având în prezent următoarele trei componente, instituite prin acte normative distincte care reglementează faza de acumulare a pensiilor private:

1) pensiile administrate privat, reglementate prin dispozițiile Legii nr. 411/2004 privind pensiile administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 411/2004),
2) pensiile facultative, reglementate prin dispozițiile Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 204/2006) și
3) pensiile ocupaționale, reglementate prin dispozițiile Legii nr. 1/2020 privind pensiile ocupaționale, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 1/2020).

Citește și: PENSII 2025 | Maxim istoric la activele din sistemul de pensii private din Români: Pondere de 10% din PIB

Sistemul de pensii private din România a fost conceput după modelul Băncii Mondiale, fiind astfel structurat în două faze organizate distinct, respectiv: faza de acumulare și faza de plată

Astfel, începând cu anul 2007 și până în prezent, în faza de acumulare, s-a înregistrat o evoluție remarcabilă a fondurilor de pensii private, indiferent pe care dintre elemente de analiză se situează evaluarea, respectiv număr de participanți în continuă creștere, valoarea și calitatea activelor, precum și ponderea acestora în PIB României.

Dar, spune Guvernul, lipsește o lege care să reglementeze plata pensiilor private, care în momentul acesta se primește integral, la cerere, sau pe o durată de maximum 5 ani.

”Având în vedere sumele tot mai mari acumulate în conturile individuale ale participanților și pe care aceștia le solicită ca plată unică sau eșalonată, și perspectiva și situația demografică în care cele mai însemnate valori eligibile la plată sunt consemnate ca fiind așteptate începând cu anul 2030, ca urmare a îndeplinirii condițiilor de pensionare a unui numărînsemnat de participanți la fondurile de pensii private”, spune Guvernul Bolojan, este necesar ca plata pensiilor private să fie eșalonată lunar la sume mici, pentru ca sistemul să nu se prabușească.

Ce prevede proiectul de lege:

Condiții pentru dobândirea pensiei private

(1) Obținerea unei pensii private este condiționată de dobândirea calității de membru al unui fond de plată.
(2) Este considerată potențial membru al unui fond de plată persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

1. Se află în una din următoarele situații:

a) este participant la unul sau la mai multe fonduri de pensii private și îndeplinește condițiile legale pentru deschiderea dreptului la pensia privată, conform prevederilor legislației privind pensiile private, sau
b) deține drepturi de pensie obținute în alt stat sau în cadrul altor sisteme de acumulare în vederea obținerii unui venit din pensii decât cele prevăzute la lit. a), începând cu momentul în care acesta îndeplinește condițiile legale pentru deschiderea dreptului la pensia privată.

2. Deține la unul sau mai multe fonduri de pensii private un activ personal a cărui valoare depășește echivalentul a de 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionari stabilită pentru sistemul publicde pensii, condiția fiind aplicabilă fiecărui cont individual de pensii private deținut de către participant.

(3) În cazul în care activul unui participant la un fond de pensii private nu îndeplinește condiția prevăzută
la alin. (2) pct. 2, plata activului său personal se realizează de către administratorul de fonduri de pensii
private, ca plată unică sau plăți eșalonate pe o perioadă de maximum 12 luni.
(4) Sursele de activ destinate obținerii unei pensii private de către un potențial membru sunt următoarele:

a) un fond de pensii administrat privat;
b) unul sau mai multe fonduri de pensii facultative;
c) unul sau mai multe fonduri de pensii ocupaționale;
d) drepturi de pensie obținute în alt stat sau în cadrul altor sisteme de acumulare;
e) disponibilități bănești aflate într-un cont deschis la o instituție de credit pe care participantul dorește să le utilizeze pentru obținerea unui venit din pensii, sub rezerva acceptării acestora de către furnizor.

(5) În cazul în care potențialul membru deține active personale provenind din mai multe surse, acesta poate opta între transferul activelor către fonduri de plată diferite sau către același fond de plată.
(6) Niciunui potențial membru nu i se poate refuza calitatea de membru al unui fond de plată, dacă aceasta îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (2).

Posibilitatea obținerii unui avans din pensie

Membrul unui fond de plată poate primi maximum 25% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare. Dreptul membrului de a primi echivalentul a maximum 25% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată se acordă pentru fiecare cont individual de pensii private deținut de către membru.

Cum se face plata pensiei private

Pensia privată se plătește de către furnizor din activele fondului de plată, lunar, către membru, beneficiar, supraviețuitor sau către reprezentantul legal al acestuia, prin serviciu poștal sau bancar, conform dispozițiilor stabilite prin contractul de plată.
Cheltuielile cu plata pensiei private pe teritoriul României, se suportă de către membru/beneficiar/supraviețuitor.

Ce este pensia de tip retragere programată

Pensia de tip retragere programată reprezintă valoarea plătită lunar membrului până la rambursarea integrală a activului personal deținut de acesta în fondul de plată.

În cazul în care decesul membrului survine înainte de rambursarea integrală a activului personal, valoarea neîncasată a acestuia se plătește moștenitorilor membrului, sub formă de plată unică. Suma plăților realizate către membru și/sau către moștenitorii acestuia, după caz, este cel puțin egală cu valoarea activului pe baza căruia s-a încheiat contractul de plată, diminuată cu comisioanele legale.

Valoarea plății lunare aferente pensiei de tip retragere programată este prevăzută în contractul de plată și este egală cu valoarea indemnizației sociale pentru pensionari stabilită pentru sistemul public de pensii, cu excepția ultimei plăți lunare, care va fi o plată reziduală.

Valoarea pensiei lunare se actualizează anual de către furnizor, în conformitate cu valoarea indemnizației sociale pentru pensionari stabilită pentru sistemul public de pensii în anul respectiv.
Prin excepție, în cazul în care valoarea activului personal utilizat pentru încheierea contractului de plată, în corelație cu valoarea pensiei lunare menționată la alin, determină o perioadă de plată mai mare de 10 ani, pensia lunară poate depăși limita stabilită, cu condiția ca durata totală a plăților să fie de cel puțin 10 ani.

Ce este pensia viageră

Fondul de pensii viagere oferă cel puțin următoarele tipuri de pensii:

a) pensia viageră pentru o singură persoană, reprezentând suma lunară fixă datorată și plătită până la decesul membrului;
b) pensia viageră cu componentă de supraviețuitor, reprezentând suma lunară fixă datorată și plătită membrului până la decesul acestuia, iar după decesul acestuia, datorată și plătită supraviețuitorului desemnat pe durata vieții acestuia, în cuantumul stabilit ca procent din valoarea pensiei private a membrului;
c) pensia viageră pentru o singură persoană, cu perioadă certă de plată, reprezentând suma lunară fixă, datorată și plătită membrului, până la decesul acestuia, sau, în cazul în care decesul membrului survine înainte de expirarea perioadei certe de plată, datorată și plătită beneficiarului desemnat, până la finalul perioadei certe de plată.

Plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit decesul membrului/beneficiarului/supraviețuitorului, după caz.

Moștenitorii membrului/beneficiarului/supraviețuitorului au dreptul de a primi doar sumele neîncasate de către acesta, reprezentând pensia aferentă lunii în care a avut loc decesul și/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite și neîncasate până la data decesului.

Activul fondului de plată a pensiilor viagere nu poate fi cesionat sau gajat sub sancțiunea nulității actelor respective, nu poate fi urmărit de creditorii membrului/beneficiarului.

Cum se tabilește valoarea pensiei oferite de fondul de plată a pensiilor viagere:

Furnizorul stabilește cuantumul pensiei oferite de fondul de plată a pensiilor viagere pe baza activului destinat dobândirii unei pensii private, cu respectarea următoarelor reguli:

a) toate tipurile de pensie se determină pe baza calculului actuarial;
b) nivelul pensiei se calculează printr-o evaluare actuarială prudentă, luându-se în considerare toate obligațiile de plată rezultate din contractul de plată.
(2) Pensia stabilită conform prevederilor alin. (1) constituie obiectul contractului de plată și nu poate fi diminuată.
(3) Cuantumul pensiei poate fi majorat, în condițiile prevăzute de reglementările A.S.F., cu notificarea membrilor.

Determinarea de către furnizor a valorii pensiei se realizează prin împărțirea valorii activului destinat dobândirii unei pensii private la rata anuității aferentă tipului de pensie ales, valabilă la data încheierii contractului de plată.

Pensia lunară este stabilită la valoarea care realizează echivalența actuarială între valoarea activului potențialului membru, destinat dobândirii unei pensii private, și valoarea actuarială prezentă a tuturor plăților lunare viitoare rezultate din contractul de plată.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI