Patru păstrători ai patrimoniului cultural și ai tradițiilor românești din județul Alba, premiați cu titlul onorific de „Tezaur Uman Viu”
Unsprezece persoane păstrătoare şi transmiţătoare de patrimoniu cultural imaterial au primit titlul de ”Tezaur Uman Viu”, scrie Agerpres. Printre acestea, se numără de asemenea patru persoane din județul Alba.
Potrivit Ministerului Culturii, „în conformitate cu prevederile Legii nr. 26/2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial, precum şi cu cele ale Regulamentului de acordare a titlului de Tezaur Uman Viu aprobat prin OMC nr. 2.609/10.02.2020, Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, organism de specialitate al Ministerului Culturii, a hotărât acordarea titlului onorific de ”Tezaur Uman Viu” pentru 11 persoane păstrătoare şi transmiţătoare de patrimoniu cultural imaterial”.
Acestea sunt:
* Ana Bodescu – port (producerea de îmbrăcăminte), comuna Salva, judeţul Bistriţa-Năsăud;
* Ion Creţeanu – spiritualitate (cântăreţ – muzică vocală tradiţională), Craiova, judeţul Dolj;
* Maria Dulău – spiritualitate (cântăreţ – muzică vocală tradiţională), sat Biia, judeţul Alba;
* Alexandrina Olguţa Filip – port (producerea de îmbrăcăminte), comuna Cezieni, judeţul Olt;
* Eugen Gavrilă – prelucrarea lemnului, sat Loman, judeţul Alba;
* Ştefan Harabagiu – spiritualitate (dansator), comuna Jilavele, judeţul Ialomiţa;
* Petre Măsală – spiritualitate (dansator, performer Căluş), comuna Stolnici, judeţul Argeş;
* Marius Mihuţ – prelucrarea lemnului (constructor instrumente muzicale), sat Cihei, judeţul Bihor;
* Ioan Moldovan – spiritualitate (dansator), sat Berchieş, judeţul Cluj;
* Ana Neamţu – spiritualitate (cântăreţ – muzică vocală), comuna Cut, judeţul Alba;
* Florin Nicolae Poenariu – meşteşuguri artistice tradiţionale (iconar), localitatea Laz, judeţul Alba.
Programul „Tezaur Uman Viu”, implementat de Ministerul Culturii, prin Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, urmăreşte salvgardarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial.
Programul vizează identificarea şi recunoaşterea la nivel naţional a celor care sunt creatori şi păstrători ai valorilor tradiţionale şi care fac, prin talentul şi efortul lor, dovada caracterului excepţional al performării, fiind capabili să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma şi cu mijloacele tradiţionale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilităţii acestuia în cadrul comunităţilor.
Sursa : digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Ştirea zilei
FOTO | Bunica Druc Ileana, din Doștat, sărbătorită la împlinirea frumoasei vârste de 100 de ani: ,,Este simbolul bunătății, al bunului simț și al modestiei”
Bunica Druc Ileana, din Doștat, sărbătorită la împlinirea frumoasei vârste de 100 de ani. Primarul Emilia-Livia Cîndea: ,,Este simbolul bunătății, al bunului simț și al modestiei” Ileana Druc, o femeie din Doștat, a împlinit duminică, 28 decembrie 2025, un secol de viață. I-au fost alături familia, dar și reprezentanți ai administrației locale, pentru a o […]
FOTO ȘTIREA TA | Aglomerație la abonamentele STP: Pensionarii stau la coadă pentru a beneficia de gratuitate
FOTO ȘTIREA TA | Aglomerație la abonamentele STP: Pensionarii stau la coadă pentru a beneficia de gratuitate Pensionarii din Alba Iulia au mers, în număr mare, la casa de abonamente STP pentru a beneficia de gratuitatea oferită. Cardurile de gratuitate au fost avizate pe 3 luni. Astfel, astăzi, 29 decembrie 2025, mai mulți pensionari au […]
VIDEO | Ultima familie care locuiește permanent în cătunele Știolne și Zăpodie, locul unde se ascundeau partizanii lui Șușman, din Munții Apuseni: „Stăm aici, la locul nostru”
Ultima familie care locuiește permanent în cătunele Știolne și Zăpodie, locul unde se ascundeau partizanii lui Șușman, din Munții Apuseni: „Stăm aici, la locul nostru” Pe teritoriul comunelor Poșaga și Ocoliș, în Munții Apuseni, la granița dintre județele Alba și Cluj, se află două așezări pastorale, Știolne și Zăpodie, unde pe vremuri se ascundeau partizanii. […]