Patrimoniul UNESCO pune plugul în cui într-o comunitate din Alba: Agricultorii, blocați de lege să mai are la adâncimi mari

Patrimoniul UNESCO pune plugul în cui într-o comunitate din Alba: Agricultorii, blocați de lege să mai are la adâncimi mari

Noul Regulament Local de Urbanism al orașului Cugir, aflat în perioada de consultare publică în cadrul actualizării Planului Urbanistic General (PUG), introduce o serie de reguli extrem de stricte care vor schimba radical modul în care se face agricultură pe anumite terenuri din zonă.

Măsurile vizează protejarea patrimoniului istoric excepțional al localității, însă vin la pachet cu limitări severe pentru proprietarii de terenuri agricole.

Limită de 30 de centimetri pentru pluguri

Cea mai importantă prevedere restrictivă vizează adâncimea lucrărilor solului. Potrivit documentului aflat în dezbatere, în interiorul siturilor arheologice, precum și în zonele lor de protecție (inclusiv perimetrele clasate sau propuse pentru patrimoniul mondial UNESCO), exploatarea agricolă tradițională este permisă doar sub o condiție extrem de riguroasă: adâncimea maximă a arăturii nu trebuie să depășească 30 de centimetri.

Decizia specialiștilor de a impune acest prag are la bază necesitatea de a preveni distrugerea straturilor arheologice superficiale. În multe zone istorice din jurul Cugirului, vestigiile dacice sau romane se află la adâncimi mici, iar un plug reglat necorespunzător sau o arătură adâncă de toamnă ar putea disloca și distruge iremediabil artefacte de o valoare inestimabilă.

Scarificatoarele – complet interzise

Dacă arătura clasică este permisă în limitele celor 30 cm, o altă lucrare agricolă extrem de populară în rândul fermierilor moderni este complet scoasă în afara legii în aceste perimetre.

Folosirea scarificatoarelor este strict interzisă.

Scarificarea (sau subsolajul) este o lucrare de afânare profundă a solului, fără întoarcerea brazdei, realizată de obicei la adâncimi cuprinse între 40 și 60 cm pentru a sparge „hardpanul” (stratul compactat de sol) și a îmbunătăți drenajul apei. Deși este o tehnică benefică pentru culturi, impactul ei la adâncime reprezintă o amenințare directă pentru siturile arheologice, motiv pentru care autoritățile au decis interzicerea ei totală în zonele protejate.

Ce riscă cei care încalcă regulile?

Zona Cugirului este recunoscută la nivel național și internațional pentru patrimoniul său arheologic, în special cel legat de civilizația dacică (precum fortificația de pe Dealul Cetate – foto). Din acest motiv, nerespectarea noului regulament de urbanism nu va atrage doar amenzi administrative din partea Primăriei, ci poate intra sub incidența legislației penale privind protejarea patrimoniului cultural național.

Distrugerea sau degradarea siturilor arheologice prin lucrări agricole neautorizate constitutie infracțiune.

Proprietarii de terenuri din Cugir și localitățile aparținătoare sunt sfătuiți să consulte hărțile de zonificare din noul PUG, aflate pe site-ul primăriei, pentru a verifica dacă proprietățile lor se suprapun cu perimetrele de protecție istorică și arheologică, înainte de a planifica lucrările agricole mecanizate de amploare.

Proiectul noului Plan Urbanistic General rămâne în consultare publică, perioadă în care cetățenii, fermierii și asociațiile agricole pot trimite observații sau sugestii cu privire la aceste noi restricții.

foto: arhivă (cu rol ilustrativ)

Secțiune Știri sub articolul principal

Adăugați Ziarul Unirea ca sursă de ȘTIRI GOOGLE