Orașul din Transilvania, centru al acțiunilor „antiteroriste” în perioada comunismului: Ce propunea Securitatea locală

Orașul din Transilvania, centru al acțiunilor „antiteroriste” în perioada comunismului: Ce propunea Securitatea locală

În perioada de apogeu a regimului comunist din România, un orășel din Transilvania devenise în anii ’80, un așa-zis centru al acțiunilor „antiteroriste”. Exista un plan de acțiuni care viza urmărirea tuturor celor considerați suspecți.

Securitatea locală din Mediaș propunea, în 21 aprilie 1982, deschiderea dosarului-problemă „Antiterorism”.

„Justificăm această măsură prin existența unui număr însemnat de elemente suspecte pretabile la acțiuni ce intră în competența Unității Speciale de luptă antiteroristă, printre care legături ale unor cetățeni străini ce au comportare suspectă pe raza noastră, a relațiilor cu unii fugari despre care se dețin date că în străinătate pun la cale acțiuni împotriva țării noastre, elemente ce intenționează să-și confecționeze armament artizanal și alte categorii, care trebuie să stea în atenția noastră, să existe o evidență clară și centralizată a măsurilor ce se iau în vederea evidențierii lor în cadrul mapei de problemă”, susțineau securiștii din Mediaș, în raportul prin care motivat deschiderea acestui dosar.

Documentul a fost desecretizat de către CNSAS și ilustrează modul în care trata securitatea comunistă o situație de pericol inventată. Un alt document, din 3 decembrie 1985, arată modul în care funcționa rețea „antiteroristă”. La momentul respectiv existau „înregistrați la problemă” un număr de patru informatori, un colaborator și două persoane de sprijin.

„Sunt lucrați cu prioritate trei cetățeni străini și trei cetățeni români. În cursul acestui an au fost luați în lucru în dosarul de problemă trei persoane și a fost clarificat un caz, materialul fiind clasat la fond informativ”, se preciza în document.

Securiștii locali susțineau că s-au obținut un număr de 50 de informații privind atitudinea unor persoane semnalate cu legături în rândul cetățenilor străini, „pretabili la acțiuni ostile pe linia problemei antiterorism”. Se mai preciza că au fost verificate șase persoane „semnalate că întrețin legături cu studenții străini de origine arabă”.

„S-au obținut informații privind atitudinea studentului palestinian (…), care face parte dintr-o grupare cu atitudine ostilă lui Yasser Arafat (președintele Autorității Palestiniene – n.r.), care s-au exploatat la I.J. Dolj. Pentru atitudine dușmănoasă și intenții de evaziune prin deturnarea unui avion, a fost avertizat în baza aprobării numitul (…), lucrat în cadrul evidenței dosarului de problemă”, afirmau securiștii din Mediaș.

În document se mai precizează că erau în curs de verificare informații privind intențiile de plecare ilegală din țară a două persoane, dintre care una fost lucrător în aviație, care erau „semnalați că au discutat plecarea din țară în acest mod”.

Dosarul problemă „161”

Anterior, tot la Mediaș, fusese deschis dosarul de problemă „161”, care se referea la persoane pretabile la acțiuni ce puneau în pericol securitatea statului. În 1975 a fost aprobat un plan de măsuri care viza supravegherea persoanelor „dușmănoase” și cu „intenții de atentat”, supravegherea grupurilor și anturajelor care punea în „pericol securitatea statului”, supravegherea persoanelor cale calomniau regimul sau care trimiteau petiții și memorii către partid și alte instituții ale statului.

De asemenea, s-a dispus supravegherea persoanelor care dețineau armament și protejarea permanentă a caselor de protocol și a sediilor instituțiilor de partid.

„Se va lua legătura cu organele de miliție din municipiul Mediaș, pentru a ne semnala persoanele cunoscute în evidențele de miliție ca infractori periculoși aflați în stare de libertate, persoane cunoscute cu afecțiuni neuropsihiatrice, care la îndemnul unor persoane interesate pot comite acțiuni contre securității statului”, se susținea în documentul citat.

În decembrie 1975, era prezentat un raport a Securității din Mediaș care evidenția tipologia persoanelor „pretabile la atentat la securitatea statului”. Era vorba despre autorii înscrisurilor dușmănoase, persoanele care îți exprimau public părerea că ar trebui „înlăturată conducerea statului prin violență”, persoane semnalate cu intenția de a organiza „comploturi” și acțiuni împotriva conducerii de stat și de partid, bolnavii periculoși și persoanele cu intenții de trecere frauduloasă a frontierei.

Sunt oferite exemple de persoane care erau urmărite informativ și care erau suspecte în acest dosar-problemă, dar nu exista niciun indiciu clar că ar fi urmat să comită acte teroriste.

Sursa: adevarul.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI