Obiceiuri ciudate de Crăciun păstrate de-a lungul timpului, în alte țări

Cu toții cunoaștem tradițiile românești de Crăciun, însă nu toată lumea știe că în lume există obiceiuri care mai de care mai ciudate, respectate cu sfințenie în ziua acestei sărbători.

Citește și:  OBICEIURI, TRADITII şi DATINI de Crăciun în judeţul ALBA: Colindatul cu ţurca, „Piţărăii”, „Haida-duru”, „Junişenii”,”Irozii”, „Viflaimul” şi „Butea Feciorilor”

Cele mai ciudate obiceiuri de Crăciun par să se găsească în Catalania. În fiecare an se alege un Buştean de Crăciun (Tió de Nadal). Este vorba de un buştean de vreo 30 de centimetri lungime, gol pe dinăuntru, cu patru picioruşe din lemn şi la unul din capete desenată o feţişoară zâmbitoare, cu o căciuliţă roşie făcută dintr-un ciorap (o miniatură a căciulii tradiţionale catalane, „arretina”). Accesoriile acestea au fost însă adăugate la tradiţionalul buştean de-abia în ultimii ani, până atunci fiind vorba de un buştean obişnuit. Începând cu sărbătoarea Imaculatei Concepţiuni, la 8 decembrie, catalanii dau „de mâncare” în fiecare zi buşteanului câte o mică bomboană sau ciocolată, învelindu-l cu o păturică, pentru a nu-i fi frig noaptea.

În seara sau în ziua de Crăciun, buşteanul este pus cu un capăt în şemineu şi i se cere să scoată bomboanele pe partea cealaltă. Pentru a fi convins să elimine dulciurile pe care le-a mâncat, buşteanul este bătut cu un băţ, în timp ce se intonează cântece specifice pentru Tió de Nadal. Dulciurile „înghiţite” de buştean sunt un simbol al darurilor aduse de cei trei magi la Naşterea Domnului. Ultimul lucru care iese din buştean este un hering sărat sau o căpăţână de usturoi ori o ceapă.

Citește și: MESAJE de SARBATORI. Texte frumoase cu URARI şi FELICITARI de Crăciun

În Japonia, în perioada Crăciunului se mănâncă pui cu căpșuni în Ajunul Crăciunului. De asemenea, în această țară nu se trimit felicitări roșii de Crăciun, întrucât această culoare este asociată cu anunțurile de înmormântare.

Nici bradul nu este la fel peste tot. În Noua Zeelandă, în locul bradului obișnuit, oamenii împodobesc mai degrabă pohutukawa, un arbore de culoare roșie, decât bradul obișnuit.

În Cehia, fetele nemăritate se așază în fața ușii și aruncă în spate un pantof. Dacă vârful acestuia este îndreptat spre ușă, este semn că urmează să se căsătorească în anul care urmează.

În Islanda, trebuie neapărat să primești haine noi înainte de Ajunul Crăciunului. În caz contrar, sufletul tău va fi devorat de o pisică malefică, un monstru din folclorul islandez.

Zwarte Piet (Petru cel Negru) este ajutorul (sau chiar sclavul) lui Moş Nicolae (Sinterklaas) în Olanda, cu care soseşte pe acelaşi vapor, cei doi apărând alături în procesiunile de Crăciun. Începând din 1850, copiii care nu sunt cuminţi în timpul anului sunt ameninţaţi cu venirea lui Petru cel Negru, care îi va duce în Spania, unde trăieşte Moş Crăciun, conform tradiţiei olandeze. În ultimele decenii, olandezii au avut grijă să mai domolească aspectele rasiste ale tradiţiei. Acum, Petru cel Negru nu mai este un sclav, ci un coşar, negru din cauza funinginii.

În Italia nu există brazi de Crăciun. Italienii decorează cu fructe mici piramide din lemn.

În Caracas, capitala Venezuelei, se obişnuieşte ca străzile să fie blocate pentru ca venezuelenii să ajungă la biserică pe patine cu rotile.

În brazii din Ucraina se pune deseori ca decoraţiune un păianjen artificial şi o pânză de păianjen. Pânza de păianjen găsită în dimineaţa de Crăciun poartă noroc.

Un obicei britanic de Crăciun spune că dorinţa exprimată în timp ce se prepară budinca de Crăciun se va îndeplini numai dacă ingredientele sunt amestecate în sensul acelor de ceasornic. Cina tradiţională de Crăciun, în vechea Anglie consta dintr-un cap de porc preparat cu muştar.

Citește și: Obiceiuri de Anul Nou

Norvegienii îşi ascund măturile în ajunul Crăciunului pentru ca spiritele rele sau vrăjitoarele să nu le fure şi să le folosească drept mijloc de transport.

În Statele Unite ultimul ornament care se agaţă în pomul de Crăciun este un glob în formă de castravete murat, de obicei transmis din generaţie în generaţie. Acest „castravete” este ascuns într-un loc în care nu poate fi văzut cu uşurinţă, cu atât mai mult cu cât este verde. Copilul care găseşte, în dimineaţa de Crăciun, murătura din pom primeşte un cadou în plus şi se spune că va avea noroc în anul ce vine.

Conform tradiţiei, tinerii se costumează în Krampus (nume ce derivă din cuvântul vechi germanic „Krampen” – gheară), în primele două săptămâni ale lunii decembrie, în special în seara de 5 decembrie, şi bat străzile speriind copiii cu lanţuri şi clopote ruginite. În unele zone rurale, Krampus are un mănunchi de nuiele cu care loveşte trecătorii, în special pe tinerele fete. Costumul de Krampus constă într-o mască de lemn, coarne şi o piele de oaie. Tinerii de la sate se întrec în a crea cea mai îngrozitoare mască de Krampus în fiecare an. În timp ce Moş Crăciun are grijă de copiii buni, Krampus are grijă, bineînţeles, de copiii răi.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---