„Noul” steag rupt a fost înlocuit imediat după ceremonia de Ziua Drapelului
În Piaţa Cetăţii din Alba Iulia a avut loc, în premieră, ceremonialul militar legat de Ziua Drapelului Naţional, sărbătorită printr-un act legislativ adoptat de Parlamentul României în 10 martie 1998. La eveniment au participat autorităţi publice judeţene şi locale, civile şi militare, şefi sau reprezentanţi ai unor instituţii publice, foste şi actuale cadre militare, veterani de război, copii.
Garda de onoare a fost asigurată de Batalionul 136 „Geniu Apulum”, comandată de cpt. Cosmin Stan. „Maestrul de ceremonii” a fost lt. col. Daniel Albu, din cadrul Colegiului Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia, care a prezentat istoricul Drapelului Naţional şi seminificaţia culorilor acestuia.
„Diferitele acţiuni revoluţionare menite a duce la autodeterminarea Basarabiei, Bucovinei, Banatului şi Transilvaniei au fost marcate de prezenţa tricolorului, care a devenit mijlocul prin care românii şi-au exprimat independenţa faţă de imperiile asupritoare. Din relatările presei anilor 1917 şi 1918 reiese că prin arborarea tricolorului românii îşi exprimau simbolic dorinţa de libertate şi de unire. Sub faldurile tricolorului s-au desfăşurat şi celelalte evenimente până în zilele noastre: perioada interbelică, al Doilea Război Mondial, evenimentele postbelice, Revoluţia din Decembrie ’89”, a spus lt. col. Daniel Albu.Ceremonialul militar s-a desfăşurat după algoritmul obişnuit, asupra căruia nu voi insista prea mult: primirea raportului, intonarea Imnului de Stat al României, aducerea Drapelului Naţional, după ce acesta fusese sfinţit în cursul dimineţii în Catedrala Ortodoxă, binecuvântarea steagului. Bineînţeles, potrivit protocolului, tricolorul a fost sărutat de pr. Nicolae Ignat, prefectul Dan Simedru, primarul Mircea Hava, vicepreşedintele CJ Alba, Alin Cucui şi de col. Marcel Domşa, în calitate de comandant al Garnizoanei Alba Iulia. Doresc să sublinez, cu tristeţe, un fapt mai puţin obişnuit: deşi nou, tricolorul ridicat pe catarg avea gaură de mărimea unei mingi, pânza steagului fiind descusută la îmbinarea culorilor albastru şi galben. Abia după ceremonie, tricolorul sfâşiat a fost înlocuit cu altul, nou şi mai frumos, care va flutura un an de zile până la următoarea Zi a Drapelului Naţional, amintindu-ne din vârful catargului cuvintele lui Alexandru Ioan Cuza (ca să-l citez pe lt. col. Daniel Albu): „Steagul e România! Acest pământ binecuvântat al Patriei, stropit cu sângele străbunilor noştri şi îmbelşugat cu sudoarea muncitorului. El este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinţii, unde se vor naşte copiii noştri! Steagul e totodată trecutul, prezentul şi viitorul ţării, întreaga istorie a României”. Mai trebuie spus că la final col. (r) Vasile Miron, preşedintele Asociaţiei „Cultul Eroilor”, i-a decernat prefectului Dan Simedru o diplomă şi o plachetă.
Robert GHERGU
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Actualitate
23 februarie: Alexandru Ioan Cuza a fost silit să abdice ca urmare a conjuraţiei pregătite de Monstruoasa Coaliţie
23 februarie: Alexandru Ioan Cuza a fost silit să abdice ca urmare a conjuraţiei pregătite de Monstruoasa Coaliţie Alexandru Ioan I Cuza s-a născut în anul 1820, la Bârlad, într-o familie boierească din Moldova. A urmat cariera militară și a devenit colonel în armata moldovenească. Cuza s-a alăturat Revoluției de la 1848. Participarea sa la […]