Nicolae Furdui Iancu – şase decenii de viaţă frumos trăită prin cânt popular şi simţire românească

Pentru mine, dar şi pentru vreo două sute de mii de locuitori din Alba, plus alte câteva milioane de oameni din România, interpretul de muzică populară Nicolae Furdui Iancu este clar o stemă a judeţului nostru. Sau merită cu prisosinţă să fie pus pe o stemă, artistică, a judeţului Alba, pentru cele şase decenii de viaţă trăită şi închinată cântului popular din Alba, din Ţara Moţilor. Cu milioane de fani în spatele meu, de fapt în spatele lui Nicolae Furdui Iancu, suport mai uşor eventualele acuze de subiectivism aduse afirmaţiei de mai sus, de către celelalte milioane de fani, ai altor artişti. Ei, şi pentru generaţiile de tineri de acum, păstrători ai tradiţiei populare, vă reamintesc că Nicolae Furdui Iancu s-a născut în satul Poiana, comuna Sohodol, în zi de Sfânt Dumitru, 26 octombrie 1955. A rămas acolo până la vârsta de 5 ani, cu bunicii dinspre tată.

Anii copilăriei, petrecuţi acolo, nu-i poate uita. ”Cu greu aş putea descrie în cuvinte ceea ce am simţit atunci”, spune Nicolae Furdui Iancu. A fost la şcoală şi la liceu în Abrud, apoi la Institutul Pedagogic, secţia română-franceză, la Oradea. Abia la 17-18 ani a dat glas pasiunii pentru cântecul popular. Liceul Pedagogic din Abrud, pe care l-a urmat, avea un ansamblu de muzică populară, acolo a început să cânte şi, încurajat de profesori, a urcat pe scenă, a participat la festivaluri locale şi naţionale, a obţinut multe premii şi aşa a pornit totul. ”Am trudit îndelung la un repertoriu, am ascultat multe cântece din zonă, de la bătrânii rapsozi populari, de la ţărani, am fost la nunţi, la înmormântări, am cules astfel tot felul de cântece pe care le-am dăruit apoi românilor. Nu cred că izvorul creaţiei populare va seca vreodată, pentru că oamenii locului şi astăzi simt nevoia să cânte, să povestească şi să dăruiască. Costumul moţilor impune respect prin simplitate, sobrietate, dar şi eleganţa liniilor şi a culorilor. Românii iubesc cântecele mele pentru că sufletele lor tânjesc după dreptate, iar cei care nu sunt în ţară trăiesc cu dorul de ţară, de pământ. Sunt recunoscător românilor pentru că mă iubesc”, spune Nicolae Furdui Iancu. După ce a terminat Liceul pedagogic de învăţători din oraşul Abrud şi Institutul pedagogic din Oradea, a absolvit Facultatea de Psihologie şi Asistenţă Socială, fiind licenţiat în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara. De-a lungul timpului a participat la spectacole organizate în cadrul emisiunilor Televiziunii Române: „Tezaur folcloric”, „O Vedetă Populară”, „O dată’n viaţă”; a susţinut recitaluri la „Cerbul de Aur” – Braşov; „Festivalul Cântecului şi Dansului Popular Românesc” – Mamaia; „Callatis” – Mangalia. An de an, în preajma Crăciunului, colindele sale tradiţionale româneşti au încălzit şi încălzesc sufletele oamenilor. Cântecele sale patriotice au răsunat an de an, în ceas de sărbătoare, la Alba Iulia, la Ţebea, în toată ţara. Şi în străinătate a menţinut vie trăirea şi simţirea patriotică, în rândul comunităţilor de emigranţi din S.U.A., Canada, toată Europa, de la Vest la Est şi de la Sud la Nord, Asia.

A fost şi este un invitat cu rezonanţă în diferite emisiuni de folclor şi divertisment difuzate de majoritatea posturilor naţionale de radio şi televiziune din România. În anul 1987 a înfiinţat Grupul Instrumental Folcloric „Crai Nou” din Alba Iulia, o prezenţă permanentă şi valoroasă în spectacolele de anvergură naţională. Ascensiunea? În linii mari, pentru că interpretul Nicolae Furdui Iancu este în sine deja o enciclopedie folclorică: lPremiul I la faza republicană a „Festivalului Artei Studenţeşti” 1977-1978; l Premiul I la toate finalele Festivalului Naţional „Cântarea României”; l Marele Premiu pentru creaţie şi interpretare la Festivalul – concurs de folclor – Mehedinţi – 1984 – în urma căruia a fost lansat de radio şi televiziune prin contribuţia deosebită a redactorului muzical Gruia Stoia; lLocul I sau Marele Premiu la numeroase festivaluri interjudeţene şi naţionale, ca de pildă: Trofeul „Floarea din Grădină” – 1986 – concurs organizat de Televiziunea Română; „Steaua Dunării” – Galaţi 1985; Călan – Hunedoara -1985; lMarele Premiu – „Toporaşul de Aur” – Zakopane – Polonia 1991 etc. În 7 februarie a primit Ordinul ”Meritul Cultural” în grad de Mare Ofiţer la categoria „Arta Spectacolului” în semn de apreciere a întregii activităţi şi pentru dăruirea şi talentul interpretativ pus în slujba artei scenice şi a spectacolului, conferit de Preşedintele României. A primit Trofeul de Excelenţă „Zece Pentru ROMÂNIA” – pentru întreaga activitate – Realitatea TV 2010; l Trofeul „Cel mai iubit” interpret de muzică populară din România, în cadrul emisiunii „Surprize, Surprize” difuzată de Televiziunea Română 2003; lDiploma „Zece Pentru ROMÂNIA” – pentru cel mai bun interpret vocal – Realitatea TV – 2007, 2008, 2009; lPremiul „România Internaţional” pentru promovarea cântecului istoric şi pentru transformarea sintagmei „Nu uita că eşti român!” într-un adevărat crez al românilor de pretutindeni – 2003; lPremiu de Excelenţă pentru Grupul Folcloric „Crai Nou” la „Gala Premiilor Antena Satelor” Radio Bucureşti – 2003; lDiplomă de Excelenţă cu ocazia Jubileului TVR (50 de ani) – pentru rolul avut în istoria Televiziunii Române – 2006. În 1994 a primit „Premiul criticii muzicale” – pentru autenticitatea în domeniul interpretării muzicii populare româneşti – acordat de Fundaţia Jora a Uniunii criticilor redactorilor şi realizatorilor muzicali din România. A primit Trofeul „ROmândria” – acordat în cadrul ediţiei speciale a emisiunii „Duminica în familie” difuzată de Antena 1 la 1 Decembrie 2009, titlul de Cetăţean de onoare al Municipiului Bucureşti – 1 decembrie 2001; Diploma de Excelenţă din partea Instituţiei Prefectului Judeţului Alba – pentru cel mai de seamă şi îndrăgit reprezentant al judeţului Alba; Diploma de Excelenţă cu Medalie Jubiliară de Aur din partea Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara în 8 noiembrie 2007; Diplomă de Excelenţă din partea Municipiului Alba Iulia; Cetăţean de Onoare al oraşului Abrud în 1999, Diplome de Onoare din partea Ministerului Apărării Naţionale – 2002, 2003, 2004 etc.; Diplomă de Onoare – pentru excepţionala contribuţie adusă la propăşirea idealului de unitate a spiritualităţii românilor din Serbia – conferită de către Comunitatea Românilor din Serbia – 2007.

Recent a primit Diploma de excelenţă din partea CJ Sibiu, a Centrului pentru conservarea şi promovarea tradiţiilor populare ”Cindrelul” Sibiu, o diplomă de excelenţă la aniversarea a 60 de ani de viaţă, frumos trăită prin cântec, în semn de apreciere a dăruirii sale în slujba folclorului românesc. “Încă din prima clipă în care a apărut în faţa publicului, Nicolae Furdui Iancu a dovedit respect pentru folclor şi pentru neamul lui, pentru cei care i-au dăruit cântecul şi pentru cei care îl ascultă, respect pentru sine însuşi…L-aţi privit de atâtea ori intrând în scenă, drept, cu pas mărunt, cu costumul naţional impecabil, fără nicio cută, cu un program bine aşezat în minte şi în inimă… Îşi câştigă mereu aplauzele fără concesii şi sentimentalisme ieftine, fără comentariile acelea prin care unii artişti îşi mai acordă momente ca să respire în recital, Nicolae respiră alături de public şi alături de cei câţiva instrumentişti pe care i-a grupat în formaţia ,,Crai Nou”. Această comunicare îi permite mereu să cânte live, pentru că totul este pus la punct, totul funcţionează cu precizie de ceasornic, până şi bucuria este măsurată. Furdui nu se joacă. Ştie când să pună punct, nu face drumuşoare spre culise aşteptând ca publicul să ceară bis…”, astfel contura portretul artistului regretata Marioara Murărescu.

Soţia sa, Daniela, profesoară de matematică, i-a fost sprijin mereu, în cei peste 30 de ani de căsnicie. Se poate spune că este femeia puternică din spatele artistului de succes. ”Mi-am respectat familia de-a lungul carierei. Am fost conştient că numai aşa pot să fac carieră. Foarte multe cariere s-au finalizat foarte rapid tocmai pentru că nu au ştiut să-şi gestioneze succesul. De exemplu, am o emisiune pe televiziune, soţia mea o urmăreşte şi-mi spune: ”acolo – acolo ai greşit”. Evident, îi spune şi unde a fost frumos, pentru că soţia este cadru didactic şi ştie că în primul rând ”elevul” trebuie încurajat. ”Sunt elevul soţiei mele”, spune Furdui Iancu zâmbind. Daniela Furdui Iancu a recunoscut, într-o emisiune televizată, că dragostea pentru soţul său a rămas aprinsă: ”Ar fi deplasat să nu fiu îndrăgostită de el când sunt îndrăgostite de el atâtea femei din ţara asta.” Maria şi Tudor, cei doi copii, au studiat ştiinţele economice şi profesează ca economişti, însă amândoi au moştenit talentul muzical şi înclinaţia către scenă, apărând adeseori în concerte, alături de tatăl lor. Din partea fetei are deja un nepoţel. ”Să ştiţi că Nicolae Furdui Iancu se simte bine în toate locurile, pentru că deja s-a obişnuit cu ele. Cel mai bine mă simt acasă însă”, spune artistul.

”Pentru toţi cititorii ziarului Unirea, din partea mea şi a familiei mele, urări de bine şi sănătate. Sfânta Sărbătoare a Naşterii Domnului şi a Anului Nou să vă găsească înconjuraţi de iubire şi de linişte sufletească, să vă bucuraţi de armonia mesei mari, înconjurată de prieteni adevăraţi. Să regăsiţi în suflet speranţa într-un viitor mai sigur şi mai bun pentru toţi cei dragi ai dumneavoastră. La mulţi ani!”, transmite interpretul Nicolae Furdui Iancu.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI