Muşeţelul are proprietăţi antiinflamatoare
Este o specie relativ scundă, atingând înălţimea de 0.2-0.6 m, mult ramificată şi cu frunze penat-sectate, cu segmente lineare. Începând din luna mai înfloreşte continuu până la sfârşitul lui iulie.
Produsul vegetal folosit. Oficinale sunt capitulele florale cu pedunculul lung de cel mult 1 cm, recoltate pe timp însorit după ce s-a ridicat roua şi când florile lor ligulate sunt dispuse orizontal, mai târziu răsfrângându-se (Flores Chamomillae). Ele se usucă la umbră în strat subţire, iar produsul obţinut are miros specific, aromat puternic, iar gustul este amărui aromatic. Datorită principiilor active, atât de variate chimic pe care le conţin, florile de muşeţel au proprietăţi farmacodinamice multiple şi anume: antispastice, antiinflamatoare, cicatrizante, stomahice, analgezice, antiseptice şi antihistaminice. Studiile de laborator efectuate în special în ultimele 3 decenii au precizat că activitatea antiinflamatoare a florilor de muşeţel se datorează chamazulenei, cea spasmolitică cumarinelor şi flavonelor, iar cea antihistaminică proazulenelor.
lÎntrebuinţări. Intern, sub formă de infuzie 1-5 g %, florile de muşeţel se folosesc ca sedativ, carminativ, antispasmodic şi stimulent, în cistitele purulente dovedindu-se analgezice, antiseptice şi antiflogistice. Se beau 1-2 căni de ceai pe zi după mesele principale. Extern, infuziile şi decocţiile (5 %) se utilizează în dermatologie, în tratamentul paradentozelor (sub formă de gargare), ca vulnerar sub formă de cataplasme şi în spălături şi clisme.
lÎn arsuri florile de muşeţel se utilizează sub formă de ulei obţinut în modul următor: 10g de flori (două linguri) se îmbibă cu o lingură de alcool şi se lasă în repaus în vas astupat circa 4-5 ore, apoi peste amestec se toarnă 100 ml ulei de floarea soarelui şi totul se menţine 3-4 ore într-un vas metalic în care fierbe apa, amestecând din când în când. În sfârşit, după scurgerea acestui timp se filtrează, iar uleiul rezultat se păstrează la rece în sticle colorate şi se foloseşte sub formă de comprese puse pe răni.
Ceaiul de muşeţel şi întrebuinţările lui
Florile de muşeţel sunt cele care se folosesc în medicina naturistă sub formă de ceaiuri sau tincturi. Ceaiul de muşeţel este cunoscut pentru calităţile sale antiseptice şi bactericide, dar poate fi folosit şi pentru calmarea spasmelor muşchilor stomacului provocate de gastrite. De asemenea, ceaiul de muşeţel poate fi folosit şi în tratarea abceselor dentare, gingivitelor, hemoroizilor, conjunctivitei, durerilor de gât, gripei, durerilor menstruale, reumatismului sau sinuzitelor. Pentru o eficienţă şi mai rapidă, florile de muşeţel pot fi folosite în amestec cu alte plante medicinale, printre care se numără coada-şoricelului, pelinul, menta sau sunătoarea. Ceaiul obţinut dintr-un astfel de amestec se recomandă în tratarea gastritelor şi enteritelor. Pentru prepararea ceaiului de muşeţel aveţi nevoie de 150 de grame de flori de muşeţel la jumătate de litru de apă. Dacă optaţi pentru amestecul mai multor plante medicinale, folosiţi un amestec de aproximativ 200 de grame la o jumătate de litru de apă. Muşeţelul şi produsele naturiste din muşeţel pot fi consumate cu încredere şi în cantităţi mari deoarece nu au reacţii adverse asupra organismului.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
![](https://ziarulunirea.ro/wp-content/uploads/2023/12/ziarulunirea.jpg)
Știri recente din categoria Sănătatea și natură
CEAPA – proprietăţi. Cea mai umilă dintre legume are o forţă de vindecare uriaşă
Boli ce pot fi prevenite cu ceapă • Tratamente interne cu ceapă • Tratamente externe cu ceapă • Remedii din ceapă De la o vreme încoace, tot ce punem în farfurie se studiază în laboratoare şi universităţi. Ştiinţa îşi întoarce atenţia spre farmacia naturii, descoperindu-i cu uimire potenţialul, subapreciat până acum. Iar printre motivele de […]
Secțiune Articole Similare
-
Sportacum 5 zile
Metalurgistul Cugir, în cantonament centralizat, noutăți sub comanda lui Itu: Cunțan, Drîngă și Chițimia
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
25 iulie – Adormirea Sfintei Ana, mama Preasfintei Născătoare de Dumnezeu
-
Actualitateacum 3 zile
Cât de mult alcool consumau românii acum 150 de ani: Ţăranii dădeau vin şi ţuică până şi copiilor mici
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
De ce bat clopotele bisericilor catolice din întreaga lume în fiecare zi, la ora 12. Legătura cu Alba Iulia și cu data de 22 iulie
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
23 iulie, Ziua Presei Militare Române. Prima publicaţie militară din România s–a înfiinţat pe vremea lui Cuza
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
22 iulie 1946: A fost creată Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS)