„Moţii şi teiuşenii m-au trimis în Parlament să mă lupt pentru drepturile lor”

– D-le deputat, din noiembrie 2008, de când aţi fost ales în Parlament şi până în prezent aţi reuşit, potrivit site-ului Camerei Deputaţilor, să realizaţi un număr de 62 de iniţiative  legislative, din care un număr de 50 numai în anul 2010. Dintre acestea un număr de 5 au fost adoptate de către Parlamentul României şi au devenit astfel legi, din acest punct de vedere situându-vă pe primul loc în rândul parlamentarilor de Alba. Nu o spunem doar noi, ci mai multe publicaţii şi site-uri de presă fără să încercăm să ştirbim cu nimic rezultatele bune obţinute şi de către ceilalţi parlamentari de Alba. Ca urmare, v-aş întreba direct care sunt cele 5 iniţiative legislative adoptate şi cât sunt ele de importante pentru locuitorii judeţului Alba, respectiv pentru cei din zonele Munţii Apuseni şi Teiuş, ale căror interese le reprezentaţi direct în forul legislativ al ţării?

– Cele 5 legi au o mare importanţă pentru toţi locuitorii judeţului, dar îndeosebi pentru cei din Munţii Apuseni şi din celelalte zone montane. O primă mare realizare o consider adoptarea proiectului de lege pentru completarea art. 62, alin (3) din Legea nr. 46/2008 privind Codul Silvic, respectiv ceea ce a devenit ulterior Legea nr. 156/2010. Prin votarea iniţiativei legislative, în cadrul acestei legi au mai fost adăugate un număr de două aliniate, alin. 3.1 şi alin. 3.2, astfel încât persoanelor fizice cărora li se aplică prevederile Legii nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice  a locuitorilor Munţilor Apuseni, cu modificările şi completările ulterioare, să poată exploata, în regie proprie, un volum de masă lemnoasă de până la 20 de metri cubi/an din pădurile pe care le au în proprietate. Pentru cetăţenii din zona Munţilor Apuseni acest lucru reprezintă un mare avantaj, deoarece chiar dacă, prin lege, beneficiau de o cantitate de masă lemnosă în vederea valorificării, ei nu aveau  dreptul de a face acest lucru în regie proprie, ci doar prin intermediul unor firme specializate atestate  (agreate!) în domeniu, lucru care mărea destul de mult  preţul de cumpărare, deşi, practic, operaţiunile de exploatare le făceau tot ei. Astfel, am reuşit să elimin această verigă intermediară, care doar le lua moţilor bani destui de mulţi  în plus  şi îi mai şi purta pe drumuri.
Prin acestă modificare moţii au revenit la forma tradiţională de exploatare, astfel că acum li se permite din nou să intre fiecare cu calul în pădure să-şi tragă lemnul, fără a mai apela la tot felul de firme ce deţin  utilaje performante mai ales în distrugerea pădurilor şi accesoriilor acestora.
Un lucru a fost şi este clar pentru mine: moţii, ca de altfel şi teiuşenii m-au trimis în Parlament să mă lupt pentru drepturile lor. Nu am fost  şi nu voi fi niciodată de acord ca pădurile moţilor să fie exploatate de firme străine precum Wertholz (din Austria) sau Holzindustrie, ci în primul rând de moţi, respectiv de către proprietarii de drept ale acestora. Ei trebuie să fie beneficiarii pădurilor lor. Dacă chiar vor firmele mari străine sau cele din ţară să vină în sprijinul lor,  n-au decât să vină să achiziţioneze de la ei materialul lemnos, la preţuri convenabile pentru ambele părţi, nu numai pentru ele. Tot pentru proprietarii de păduri am reuşit, pentru prima dată în istoria silviculturii, ca printr-un act normativ să măresc termenul de valabilitate a actelor de transport (avize de expediţie sau bonuri de vânzare) de la 24 de ore la 72 de ore, lucru care  a venit în sprijinul  transportatorilor deoarece de multe ori erau puşi în situaţia de a le fi confiscat materialul lemnos,  întrucât  nu se puteau încadra în acest termen limită, mult prea mic. De asemenea, tot printr-un amendament la Codul Silvic am reuşit să transfer drumurile forestiere din proprietatea statului (Regia Naţională a Pădurilor) în proprietatea publică administrată de consiliile locale. Acest lucru dă acum posibilitatea administraţiilor locale din judeţul nostru, ca de altfel din toată ţara  de a putea depune proiecte pe Măsura 125 în vederea modernizării drumurilor forestiere şi agricole prin absorbţia fondurilor structurale europene. Şi nu este deloc vorba de bani puţini ce pot fi absorbiţi pe această măsură, ci de circa 450 de milioane de euro la nivel de ţară. Deja în judeţ au fost elaborate mai multe proiecte de către comunităţile locale care  au fost sau urmează să fie depuse, selectate, finanţate şi în cele din urmă modernizate. La fel de adevărat este că, tot printr-o iniţiativă legislativă privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, prin adoptarea unor modificări la Legea 171/2010 am reuşit să punem de acord Codul Silvic cu aceasta iar sancţiunile să fie unitare şi aplicate prompt celor ce nu respectă regimul de exploatare a masei lemnoase conform prevederilor legale în vigoare.
Celelalte propuneri legislative adoptate şi transformate în legi, la care am fost coautor, se referă la modificarea Legii nr.84/2003 pentru  modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.119/1999 privind auditul public intern şi controlul preventiv (Legea 234/2010), modificări şi completări la  regimul de import a îngrăşămintelor (Legea 232/2010) şi modificarea şi completarea Legii nr.491/2003 privind plantele medicinale şi aromatice (Legea nr. 239/2010).
– Din câte ştiu aţi reuşit să impuneţi şi un amendament la legea pensiilor, care vine în sprijinul celor din oraşul Zlatna şi localităţile din jur.
– Este adevărat. Am făcut acest lucru chiar dacă zona amintită nu este situată pe raza colegiului în care am fost ales pentru a-i ajuta şi eu cu ceva  pe aceşti oameni, deoarece prea mult au avut de suferit. Astfel, printr-un amendament depus în toamna anului trecut, am reuşit modificarea Legii pensiilor nr.19/2000 printr-un nou articol – 65 (4) care prevede că „persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele  afectate de poluarea remanentă datorită extracţiei şi prelucrării minereurilor neferoase cu conţinut de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arsenic, zinc etc. din oraşele Zlatna, Copşa Mică, Baia Mare şi pe o rază de 8 kilometri în jurul acestor localităţi, vor beneficia de reducerea  vârstei standard de pensionare cu 2 ani”. Îi informez pe cei din Zlatna că am  cerut   deja  de la OCOT Alba o schiţă privind localităţile care se încadrează pe o rază de 8 kilometri, pentru  a o transmite  Casei Judeţene de Pensii Alba. În mare, cred că  în această hotărâre se încadrează locuitorii localităţilor Meteş, Feneş, Almaşu Mare şi Izvorul Ampoiului.
– Mai aveţi deja proiecte de legi foarte importante care îşi aşteaptă rândul la comisiile de specialitate din cele două Camere sau la Senat. Despre ce proiecte de lege este vorba?
– Multe dintre acestea se referă la problemele stringente ale  cetăţenilor din colegiul meu, Munţii Apuseni – Teiuş, dar deopotrivă şi la ale celor din judeţ, probleme pe care le-au ridicat fie cu ocazia întâlnirilor săptămânale pe care le-am avut în teritoriu, fie la numeroasele audienţe şi întâlniri la cabinetele parlamentare de la Câmpeni, Abrud, Baia de Arieş sau Teiuş. În acest context m-aş referi măcar la două dintre acestea. Un proiect de lege vizează reducerea impozitului pentru autoturismele de teren ARO, deoarece zeci de cetăţeni din zonele Apuseni, Teiuş, Vinţu de Jos sau de pe Valea Sebeşului m-au contactat sau mi-au înaintat memorii pentru a-i ajuta în această problemă, întrucât de câţiva ani buni plătesc impozite anuale de circa  25 de milioane de lei vechi pentru acestea, sumă ce este chiar mai mare decât valoarea de piaţă a autovehicolelor. Am întocmit un proiect de lege care vizează reducerea impozitului datorat de proprietarii acestor autoturisme  la circa 400 de lei/an, proiect pentru care mă voi bate în continuare pentru a fi adoptat. Acesta se  află în prezent la comisia de buget – finanţe şi urmează să fie armonizat cu un Ordin al ministrului finanţelor ce se va da ulterior. Un alt amendament l-am depus  pentru modificarea Legii vânătorii (407) prin care  sper că va  dispărea pentru totdeauna gestionarul „consacrat” al fondurilor de vânătoare (AJVPS-urile), fondurile de vânătoare urmând să fie scoase la licitaţie publică, fără a li se mai da acestora dreptul de preemţiune. Iniţiativa legislativă se află încă la comisia de specialitate din Camera Deputaţilor, deşi multe fonduri de vânătoare din judeţul Alba, în număr de 10, au fost solicitate pentru atribuire directă de către asociaţii private de vânătoare din judeţ, lucru pe care l-am susţinut tot timpul şi-l voi susţine şi în continuare. Din păcate,  modificarea Legii nr.407 pe care vreau s-o obţin se va mai putea aplica doar de la următorul ciclu de licitaţie al fondurilor de vânătoare, deoarece acestea  au fost deja scoase la licitaţie.
– Întrucât faceţi parte din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor, ce aţi reuşit să faceţi pentru agricultorii şi micii fermieri din judeţul nostru?
– Împreună cu conjudeţeanul nostru, dl. profesor universitar Valeriu Tabără, actualul ministru al Agriculturii, dar care a fost până deunăzi şi preşedintele acestei comisii, care îmi este totodată şi un prieten apropiat, am susţinut cât am putut  acordarea unor subvenţii cât mai bune pentru agricultori, pentru crescătorii de animale şi pentru apicultori, reuşind  să asigurăm în bună parte majorarea acestora atât din fondurile guvernamentale cât şi din cele europene. O asemenea  majorare am obţinut-o în domeniul creşterii vacilor cu lapte din zonele defavorizate prin subvenţii acordate prin Fondul European de Garantare Agricolă  (FEGA). Măsura de sprijin pentru aceşti crescători de animale din zonele defavorizate este în vigoare din 21 iulie 2010. Până în prezent s-au derulat  două etape de depunere a cererilor la centrele APIA, dar mulţi dintre cetăţenii în cauză n-au prea ştiut de ele. Îi informez acum că mai au posibilitatea de a-şi depune cererile la centrele APIA, deoarece termenul iniţial pentru depunerea cererilor pentru acest an era 21 ianuarie a.c., însă el a fost prelungit de către Ministerul Agriculturii până la 15 februarie 2011 tocmai pentru a putea beneficia câţi mai mulţi fermieri de această subvenţie, care  nu este de neglijat deoarece poate ajunge până la 250 de euro/vacă cu lapte. Aş mai menţiona că sprijinul se acordă pentru un efectiv compus între două şi maximum 15 vaci cu lapte. Efectivul de animale pentru care se solicită sprijin financiar  trebuie să fie înscris în Registrul Naţional al Exploataţiilor şi să  fie menţinut în exploataţie pe perioada derulării schemei de subvenţionare.
– Ca fost primar de comună (la Horea) timp de 4 mandate, având deci o bună experienţă în administraţie, ştiu că aţi avut  în ultima vreme mai multe iniţiative în domeniul îmbunătăţirii activităţii administraţiei publice locale şi chiar de modificare a  legii privind alegerea deputaţilor şi senatorilor în Parlamentul României. Ce ne puteţi spune în acest sens?
– Sunt vreo 4 iniţiative depuse de mine ca principal autor care privesc modificarea Legii nr.215 a administraţiei publice locale, precum şi a  legilor electorale pentru viitoarele alegeri locale şi parlamentare. Acestea se referă la posibilitatea alegerii primarilor de localităţi, dar şi a senatorilor şi deputaţilor  într-un singur tur majoritar de scrutin, precum şi la posibilitatea alegerii viceprimarilor din rândul consilierilor locali, la propunerea primarilor. Avantajul principal pe care îl reprezintă aceste modificări ale legilor amintite, care sper că o să fie aprobate de către Parlament, îl reprezintă în primul rând economisirea unor mari sume de bani de la bugetul de stat, prin organizarea unui singur tur de scrutin. Dar la fel de important este că, pe viitor, s-ar putea alege în fruntea localităţilor cei mai buni candidaţi, fără a se mai putea coaliza, în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin 2-3 candidaţi de pe locurile 2,3,4 etc şi astfel, prin tot felul de tertipuri electorale să-l dea jos pe cel care a obţinut în primul tur sufragiul cel mai mare din partea electoratului, fiind de altfel şi cel mai bun.
– Deşi ar mai fi poate foarte multe de spus, încercăm, din lipsă de spaţiu, să ne apropiem de final. Ce aţi dori să mai spuneţi totuşi  cetăţenilor judeţului, respectiv cititorilor ziarului Unirea?
– Aş mai preciza că m-am străduit, pe cât m-au ţinut puterile,  prin amendamente depuse, să ajut şi financiar primăriile, cele 32 de unităţi şcolare din colegiul meu, precum şi peste 40 de unităţi de cult, indiferent de culoarea politică a primarilor. Iar sumele întotdeauna când am reuşit să le obţin le-am împărţit în mod egal, pentru a nu se supăra nimeni.  Astfel, au beneficiat de aceleaşi  sume de bani şi unităţile şcolare sau de cult din localităţile unde primarii sunt de la PSD, PNL, UDMR sau PRM, precum cele din localităţile Arieşeni, Bistra, Scărişoara, Câmpeni, Vadu Moţilor, Sohodol, Rimetea, Râmeţ, Livezile, Bucium, Ciuruleasa, Poşaga, Stremţ şi Întregalde, din totalul celor 30 de unităţi administrativ – teritoriale din cadrul colegiului meu. Totodată, prin construirea complexului turistic „Ambasada moţilor” de la Săftica – Bucureşti, fără a lăsa impresia cuiva  că vreau să mă laud, cred că am reuşit să fac multe şi pentru promovarea turistică şi culturală a  zonei Munţilor Apuseni şi chiar a întregului judeţ Alba. Aş aminti faptul că, prin efortul propriu depus, cu sprijinul PDL Alba şi al primarilor, până în prezent au poposit aici peste 600 de elevi din  Munţii Apuseni, din zona Teiuşului, de pe Valea Sebeşului (Şugag) şi  de la Şpring, care au avut astfel posibilitatea (cei mai mulţi pentru prima oară în viaţă) să viziteze pe lângă complexul turistic moţesc şi unele obiective turistice de cea mai mare importanţă din  Bucureşti, precum muzee naţionale, Circul Globus, Palatul Parlamentului, Palatul Cotroceni etc. Totodată, formaţiile culturale ale elevilor, prin spectacolele susţinute, au promovat bogăţia tradiţiilor cultural-artistice ale zonelor din care provin şi implicit ale judeţului Alba.
– Mult succes în activitatea viitoare.
Tinu MATEŞ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI