Opinii - Comentarii

”Moșii de vară” – sărbătoarea ortodoxă dedicată pomenirii morților

Ioana Oprean

Publicat

în

Sâmbătă, 18 iunie 2016, este sărbătoarea „Moşilor de vară”. Cu această ocazie, în toate bisericile ortodoxe se vor oficia Sfinte Liturghii urmate de slujbe de pomenire a celor trecuţi la cele veşnice.

mosii de varaBiserica Ortodoxă a consacrat sâmbătă, ca zi de pomenire a morţilor. Două dintre sâmbetele din cursul anului bisericesc sunt dedicate în chip special pomenirii generale a morţilor: Sâmbătă dinaintea Duminicii lăsatului  sec de  carne (a  Înfricoşatei Judecăţi) şi Sâmbăta  dinaintea  Duminicii  Pogorârii Duhului Sfânt (Sâmbăta Rusaliilor).

Ambele zile poartă în popor şi denumirea de „Moşi” (cea dintâi: „Moşii de iarnă”, cealaltă „Moşii de vară”), pentru că în ele facem pomenirea părinţilor, moşilor şi strămoşilor noştri cei adormiţi.

În Sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne se face pomenirea morţilor, pentru că în duminica următoare Biserica a rânduit să se sărbătorească Înfricoşătoarea Judecată, la care ne vom înfăţişa cu toţii în lumea de apoi. De aceea, întrucât mulţi dintre drepţii Vechiului Testament au adormit fără să vadă pe Mântuitorul făgăduit şi aşteptat şi mulţi creştini au murit pe neaşteptate şi fără pregătirea sau fără pocăinţă necesară, Biserica face mijlocire pentru ei.

În Sâmbăta dinaintea Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt (Sâmbăta Rusaliilor sau „Moşii de vară”), Biserica face din nou pomenirea generală a morţilor, rugându-se pentru ei, prin rugăciunile şi cântările  înscrise în slujba zilei din Penticostar, pentru că şi ei să se bucure de darurile Sfântului Duh, a Cărui pogorâre este prăznuita în duminica următoare.

*De ce facem pomenire morţilor?

Biserica îi numeşte pe cei trecuţi în viaţa de dincolo „adormiţi”, termen care are înţelesul de stare din care te poţi trezi. Ea nu vorbeşte de trecere într-o stare de nefiinţă, ci de trecere dintr-un mod de existenţă în alt mod de existenţă. Hristos îi va dărui cuvântului „adormit”, înţelesul care îl asociază cu învierea. Când Mântuitorul ajunge în casa lui Iair, a cărui fiica, de numai 12 ani, de abia murise, spune: „Nu plângeţi; n-a murit, ci doarme” (Luca: 8,52).

Potrivit Sfintei Scripturi, după moarte urmează Judecata particulară, în urma căreia omul ajunge să se împărtăşească fie de fericire, fie de suferinţă, stări date de modul vieţuirii pe pământ (unit cu Dumnezeu sau despărţit de El). Aceste stări nu sunt definitive, ele durează până la Judecată Universală, când va avea loc învierea întregului neam omenesc şi când vor avea loc hotărârile finale legate de starea de fericire sau suferinţă. Noi ortodocşii ne rugăm pentru cei morţi, pentru că avem credinţă că prin rugăciunile noastre, sufletul pentru care ne rugăm va ajunge la Judecată universală, într-o stare mai bună decât aceea cu care s-a despărţit de trup.

Părintele profesor Ene Branişte susţine că Biserica Ortodoxă, consacrând această sâmbătă pomenirii generale a morţilor, n-a făcut altceva decât să creştineze străvechea sărbătoare păgână de vară, numită Parentalia, prin care romanii îşi pomeneau şi cinsteau pe morţii (părinţii) lor (parentes, de unde Parentalia).

*Alte zile de pomenire a morţilor

În credinţă populară s-au statornicit în timpul mai nou – îndeosebi în Biserica românească şi în cea rusească – şi alte zile decât sâmbătă, din care unele cu data fixă, altele cu data variabilă pentru pomeniri ale morţilor.

Astfel, în Biserica rusă se îndatinează o astfel de pomenire în ziua de 6 august, când, fiind sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului, Biserica se roagă ca şi cei morţi să se împărtăşească de lumină dumnezeiască a Taborului.

În Biserica rusească se practică, din timpuri mai vechi, o pomenire generală a morţilor, cunoscută sub denumirea populară de „Pastile Blajinilor”, care are loc după Duminică Tomii. Practică aceasta, care pare de origine foarte veche, a ajuns şi în partea de răsărit a ţării noastre (Moldova), ba chiar şi în unele regiuni din Ardeal şi Banat, unde „Pastile Blajinilor” se mai numesc şi „Moşii de Paşti”, şi se serbează fie luni după Duminică Tomii, fie în Duminica Tomii (în Banat) sau chiar în lunea din Săptămâna Luminată.

În Biserica românească se face pomenirea generală a eroilor, adică a tuturor celor morţi pe câmpurile de luptă, în Joia Înălţării Domnului, pentru că şi sufletele  celor care s-au jertfit să se înalţe, cu Domnul, în slava cerească. (Z.U.)

Sursa: creștinortodox.ro


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Opinii - Comentarii

Opinii - Comentarii

Păcăleli și farse de 1 APRILIE – Ziua Păcălelilor 2026: Idei de farse pe care prietenii le vor ține minte mult și bine

Ioana Oprean

Publicat

în

Idei de păcăleli de 1 Aprilie 2026 • Farse haioase de 1 Aprilie pe care le putem face prietenilor, colegilor şi profesorilor de Ziua Păcălelilor 2026 • Mesaje de 1 Aprilie 1 Aprilie sau Ziua păcălelilor este singura zi din an în care prietenii nu au motive de supărare indiferent de glumele sau farsele pe […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

1 Aprilie – Ziua Păcălelilor. Obiceiuri, tradiții. Originea Zilei Păcălelilor

Ioana Oprean

Publicat

în

Originea sau istoricul obiceiului de a face păcăleli de 1 aprilie, Ziua Păcălelilor. Tradiţii, superstiţii şi obiceiuri de 1 aprilie Trimiterea la o întâlnire inutilă a prietenilor sau alte farse similare sunt cunoscute, în cele mai multe țări europene, încă din secolul XVI. Ziua de 1 Aprilie este marcată în întreaga lume prin farse făcute […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

PĂCĂLELI „de ţinut minte” de 1 APRILIE 2026. Eşti pus pe şotii? Vezi cele mai tari FARSE pe care le poţi face cunoscuţilor

Alexandra Mates

Publicat

în

Păcăleli de 1 Aprilie pentru: iubit, iubită, prieteni, părinți, colegi, mama, bunici, profesori. Farse de 1 Aprilie 2026, Ziua Păcălelilor. Farse prin mesaje de 1 aprilie • Farse de 1 Aprilie la școală. Păcăleli pentru colegii de clasă de 1 aprilie Ziua de 1 Aprilie mai este denumită şi Ziua Păcălelilor. Prima grijă a fiecăruia […]

Citește mai mult