Model de bune practici

Comisia Europeană ne dă veşti felurite, una caldă, una rece. După ce am aflat că ni se vor cere înapoi sume destul de însemnate din cele rambursate României din fondurile structurale, a venit o veste nu bună, ci excepţională: Comisia Europeană a aprobat finanţarea construirii la Măgurele a celui mai mare laser din lume. Laserul de la Măgurele va face parte dintr-o reţea pan-europeană de lasere de cercetare care vor fi găzduite de trei ţări: România, Republica Cehă şi Ungaria. Laserul din România, realizat în cadrul proiectului „Extreme Light Infrastructure”, considerat de Forumul Strategic European privind Infrastructurile de Cercetare drept unul dintre proiectele de înaltă prioritate pentru Europa, a pornit, a fost gândit şi promovat de echipa de cercetători a Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”. În proiectul de la Măgurele se vor implica 40 de instituţii academice şi de cercetare din 13 state membre ale Uniunii Europene. Costul total al proiectului este de 356,2 milioane de euro şi acordul de acum al Comisiei Europene se referă la prima etapă, în valoare de 180 de milioane de euro. “Acesta este exact tipul de proiect pe care dorim să îl vedem mai des în viitor. El are menirea de a impulsiona cercetarea şi inovarea. Vrem să lansăm mai multe astfel de proiecte în viitor, cu o evidentă valoare adăugată, pentru a ne asigura că fiecare euro este cheltuit în mod inteligent, spune comisarul european pentru politică regională Johannes Hahn. Laserul de la Măgurele va intra în exploatare în anul 2015.
Proiectul are ca obiectiv îmbunătăţirea capacităţii de cercetare a României şi stimularea transferului de tehnologie între instituţii de cercetare şi dezvoltare şi intreprinderi, oferind ţării un avantaj competitiv şi dându-i impulsul necesar pentru o creştere inteligentă. Mai mult, acest proiect pentru care au făcut lobby persoane politice din Bucureşti de diferite culori politice este un bun exemplu că dacă tensiunile şi pasiunile politice sunt date deoparte şi există continuitate se pot obţine rezultate foarte bune cu aplicabilitate practică în viaţa de zi cu zi. Dincolo de cercetarea în domeniul fizicii laserul de la Măgurele va avea aplicabilitate în tratamentul cancerului, industria farmaceutică şi lupta împotriva traficului cu substanţe radioactive.
Intrăm cu acest proiect în lumea bună a cercetării după două decenii în care cercetarea ştiinţifică a fost tratată în România mai rău decât Cenuşăreasa. Salarii mici, institute desfiinţate, baze materiale de cercetare înstrăinate pe fondul lăcomiei imobiliare şi al complicităţii autorităţilor care n-au înţeles ani şi ani care sunt beneficiile cercetării ştiinţifice. De aceea performanţa cercetătorilor de la Institutul „Horia Hulubei” este cu atât mai remarcabilă şi un model de perseverenţă şi bune practici pentru responsabilii din domeniul educaţiei dar şi pentru clasa politică.
Proiectul este o rază de soare într-o lume a umbrelor, pentru că asta este acum educaţia în România. Rezultatele îngrijorătoare relevate de ultimele sesiuni de bacalaureat când nu s-a mai putut copia au o explicaţie. Ba chiar mai multe. Dar una mi se pare şocantă. Sincer nu ştiu cum se petrec lucrurile în fiecare clasă dar mi-a fost dat să aud că există situaţii în care învăţătoarea nu-i învaţă pe elevi cum să înveţe, nici măcar nu le predă ceea ce este în manual pentru că „nu are voie”. Ea îi îndeamnă să caute în surse alternative. Iar asta se întâmplă la ciclul primar. Cum poate un copil de 7-10 ani să decidă singur ce surse alternative să consulte, dar mai ales ce anume să reţină din ele? Nu este aceasta o aberaţie? Şi faptul nu se întâmplă în vreun cătun de munte, ci în municipiul Alba Iulia. Luând contact cu astfel de metode de educaţie, proiectul de la Măgurele pare de-a dreptul un miracol!

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI