Mocăniţa oraşului Zlatna încearcă să şuiere în masterplanul pe turism al ministerului de resort

Mocăniţa oraşului Zlatna încearcă să şuiere în masterplanul pe turism al ministerului de resort

Primarul orașului Zlatna, Silviu Ponoran, nu renunță la intenția sa de a pune pe șine turismul feroviar și în zona Zlatna. Edilul oraşului de pe Ampoi a declarat pentru ziarul „Unirea” că la întâlnirea pe care a avut-o cu ministrul Turismului, zilele trecute, în vederea întocmirii master planului pe turism pentru anii viitori, acesta s-a arătat extrem de interesat de repunerea pe șine a mocăniței între Zlatna și Alba Iulia. ”Locomotiva veche de la 1911, pe care am restaurat-o, stă de doi ani închisă în remiză.  Aș fi vrut ca măcar până la Feneș să o putem purta. Erau macaze la Feneș, unde sunt linii de refugiu, și la Șard.

Dar au devenit nefuncționale, lipsesc piese, și nu putem să ducem nici până la Feneș locomotiva de care să fie atașat un vagon restaurant. Că am primit solicitări de la tineri cum că și-ar fi serbat zilele de naștere în tren. Azi (n.r. 26 mai) am avut o întâlnire cu reprezentanții Regiotrans la Brașov. Se pare că lucrurile au început să meargă spre bine, aceștia au promis că vor repara macazele, iar noi, primăria, trebuie să înaintăm documentația pentru elaborarea unui ordin de ministru prin care să fie anulate sau micșorate taxele de utilizare a infrastructurii feroviare în cazul turismului feroviar.

Deocamdată, taxele sunt enorme, se ridică la zeci de milioane de lei pentru un drum de Alba Iulia, de la Zlatna. Și atunci cine-mi plătește biletul de tren cu două milioane de lei, ca să ne scoatem și noi cheltuielile? Și Austria, și Ungaria au o legislație referitoare la turismul feroviar foarte bine pusă la punct. Mă gândesc să o procur și să o traduc pentru a le-o oferi ca model. E păcat că noi nu putem folosi și nu putem pune în valoare asemenea minunăție. Ungurii mi-au spus că o cumpără în secunda unu dacă o scot la vânzare. Un regizor mi-a oferit câteva zeci de mii de euro ca să-i închiriem locomotiva, pentru un film. Deci avem o valoare nefolosită încă”.

Locomotiva cu abur a fost pusă în mișcare spre Alba Iulia la 1 decembrie 2015 și apoi în 2016, la Festivalul de Film Zlatna, însă doar până la Pătrânjeni. Locomotiva fost fabricată în 1911, lângă Berlin, și  face parte din patrimoniul național al României, categoria Tezaur. Nu a mai funcționat de mai bine de 20 de ani. În secolul XX, aceasta transporta legume în Piața Obor din București, după care a ajuns în zona Covasna, unde transporta lemne. După ce a stat 19 ani într-un depou din Sibiu, în 2013 a fost achiziționată de Primăria Zlatna,  fiind apoi restaurată în 2014, la Remarul ”16 Februarie” din Cluj-Napoca. Trenul de epocă de la Zlatna are un vagon  de călători și îi va fi atașat un vagon restaurant.

Problemele de circulație sunt ridicate de faptul că trenul va rula pe un ecartament normal, nu îngust, și care face parte din rețeaua feroviară a României, nu este o linie particulară, îngustă, pe care nu mai circulă un alt tren. ”Probabil vom rula sub sigla Transferoviar Călători  pentru a mai scăpa de o serie de taxe și avize pe care ar fi trebuit să le luăm separat”, spune primarul Ponoran. ”Primăria Zlatna își dorește ca acest tren turistic, între Zlatna și Alba Iulia, să devină tradiție, iar turiștii români, dar și străini, care vizitează Cetatea Alba Carolina, să descopere și peisajele minunate din Munții Apuseni, într-o călătorie specială, într-un tren care te poartă înapoi în timp”, mai completează Ponoran.
Lucrările la calea ferată Alba Iulia – Zlatna au început în 1892, aceasta fiind inaugurată în 1895.

Linia avea o lungime de 48,5 km, 11 gări şi trei puncte de alimentare cu apă la Alba Iulia, Şard şi Zlatna. Linia îngustă a fost înlocuită cu o linie normală în anul 1976. Realizarea ei a fost făcută pentru a ușura transportul materialelor şi al produselor miniere care se extrăgeau şi se prelucrau în fabricile din Zlatna și Munţii Apuseni.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI