Mirajul aurului aluvionar din Apuseni: Tot mai mulţi antreprenori români captați de afacerea celui mai preţios metal

Tot mai mulţi antreprenori români sunt captați de mirajul aurului. Este vorba, în principal, de aurul aluvionar prezent mai ales în apele văilor curgătoare din Apuseni.

După Valea Abrudel, unde au fost eliberate în ultimii ani mai multe autorizaţii de exploatare a aurului aluvionar, în atenţia ”investitorilor” a intrat şi râul Arieş, cea mai mare apă curgătoare din zonă. Arieşul adună toate văile din Apuseni şi, implicit, are un potenţial mare de acumulare a aurului aluvionar. Acest mod de exploatare a metalului preţios s-a practicat în apele Arieşului timp de sute de ani, până la instaurarea regimului comunist, care a interzis ca persoanele fizice să deţină aur.

Recent, Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba a decis că două proiecte iniţiate de o firmă privată din Cluj-Napoca pentru exploatarea aurului aluvionar din râul Arieş nu se supun evaluării impactului asupra mediului. Este vorba despre două perimetre de pe teritoriul comunei Lupşa, din Munţii Apuseni. Societatea se numeşte Salt Min SRL, ai cărei reprezentanţi susţin că derularea celor două proiecte presupune investiţii totale de 25.000 de euro. Cele două zone vizate pentru exploatare sunt denumite ”Perimetrul Lupşa 1” şi ”Perimetrul Lupşa 2”.

Documentele depuse la APM sunt semnate de administratorul firmei, Andreea Ioana Dumitru. Primul perimetru este situat în partea nord-estică a zonei cunoscute sub numele de Patrulaterul Aurifer. ”Râul Arieş, în zona perimetrului de exploatare, este mărginit de culmi având altitudini cuprinse între 940 m la sud (Dealul Saga) şi 980 m (Dealul Lunca) la nord. Activitatea de extracţie a aurului aluvionar din perimetrul de exploatare constă în separarea gravitaţională a aurului, impreună cu metalele grele, din aluviunile nisipoase din albia minord a văii Arieş.

Modul de lucru constă în prelevarea aluviunilor din albie (fracţia 0-4 mm) prin intermediul şaitrocului sau a unei drage mobile cu acţionare electrică prin aspiraţie”, se precizează în memoriul de prezentare depus la APM Alba.

Perimetrul de exploatare este în lungime de 2.150 de metri. Proiectul conform denumirii sale are ca scop exploatarea aurului aluvionar şi nu a intregii mase de aluviuni în care este cuprins metalul preţios. Cel de-al doilea permiteru de explotare se află localizat în albia minoră a râului Arieş, la 1,5 km amonte de confluenţa cu pârâul Muşcanilor. ”Perimetrul de exploatare are o suprafaţă de 45.200 mp.

Activitatea de extracţie a aurului aluvionar constă în separarea gravitaţională a aurului împreuna cu metalele grele, din aluviunile nisipoase din albia minoră a Vaii Arieş”, se precizează în memoriu. Şi în acest caz vor fi foosite şaitrocul sau o dragă care va aspira aluviunile. Activitatea de extractie a aurului aluvionar consta din urmatoarele faze: extragerea nisipului aluvionar; sortarea gravitaţională a acestuia pe şaitroc, cu selectarea fragmentelor de aur liber şi a metalelor grele; recuperarea mineralelor grele şi a aurului liber; depunerea nisipului sortat gravitational aproximativ în aceleaşi zone de unde a fost prelevat. Perioada de explotare este estimată la 1-2 ani.

După 1990, la nivel naţional a fost desfăşurat un program de probare a aluviunilor râurilor în zonele cu balastiere. S-au reconfirmat rezultatele obţinute de geologi, înainte de 1989, potrivit cărora aurul este prezent în aluviunile râurilor ale căror afluenţi drenează zone cu mineralizaţii aurifere cunoscute, explotate sau nu. Potrivit geologului Sorin Tamaş Bădescu, care a publicat un studiu pe această temă în anul 2010, conţinutul de aur în diferitele fracţii granulometrice extrase din aluviunile râurilor din România are o variaţie de 0,10 – 0,43 grame/tonă.

În râul Arieş, rezultatele studiului indică următoarele concentraţii: fracţia de până la 1 mm – între 0,26 şi 0,43 grame/tonă; fracţia de până la 3 mm – 0,28 grame/tonă; fracţia de până la 7 mm – 0,15 grame/tonă. În proiectele de la Lupşa se prevede explotarea fracţiei de până la 0,4 mm.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI