Ministrul Economiei îi răspunde deputatului Corneliu Olar în chestiunea controversată legată de privatizarea Cupru Min

„Statul român nu a înstrăinat rezervele de cupru ale ţării, ci doar a vândut activele SC Cupru Min S.A. şi licenţa de exploatare valabilă 7 ani”
Investitorii sunt obligaţi prin contract să facă toate investiţiile de mediu – neutralizarea apelor uzate, stabilizarea haldelor, construcţia de drumuri, supraînălţarea barajelor şi altele.

Privatizarea, respectiv vânzarea recentă a SC Cupru Min Abrud în cadrul unei licitaţii internaţionale organizate de către Guvernul României către firma canadiană Roman Copper pentru suma de 200,7 milioane de euro suscită în aceste zile un mare interes în rândul românilor, subiectul fiind dezbătut intens pe toate canalele mass-media de către politicieni, analişti economici, oameni de afaceri, specialişti sau mai puţin specialişti în domeniu etc. Aşa se face că omul de rând, lumea în general nu mai ştie ce să creadă: este acesta în cele din urmă un lucru bun sau rău pentru noi, pentru români? Deoarece firma SC Cupru Min se află în zona Munţilor Apuseni, pe teritoriul judeţului Alba, iar de viitorul acesteia depinde în bună măsură viaţa moţilor din zonă, deputatul de Apuseni – Corneliu Olar i-a trimis recent o scrisoare ministrului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Lucian Nicolae Bode, în care i-a cerut să-i prezinte atât informaţiile tehnice privind zăcământul de la Cupru Min Abrud, stadiul actual al exploatării şi necesarul de investiţii pentru continuarea activităţii, precum şi motivul iniţierii procedurii de privatizare şi modul în care s-a desfăşurat aceasta.
Ministrul Lucian Bode a fost foarte operativ şi în doar câteva zile i-a răspuns deputatului Olar, punându-i la dispoziţie toate datele solicitate şi asigurându-l că odată cu semnarea contractului va da curs invitaţiei de a veni în zona Munţilor Apuseni pentru a transmite personal mesajul Guvernului privind continuarea şi dezvoltarea activităţii miniere în această zonă de tradiţie în acest important domeniu de activitate. La rândul său, deputatul de Apuseni ne-a trimis toate aceste date la redacţia ziarului „Unirea” pentru o corectă şi necesară informare publică. Vă prezentăm, aşadar, în cele ce urmează, cele mai importante date şi informaţii transmise de către Ministerul Economiei legat de acest important subiect.
O primă şi importantă precizare: „Statul român nu a înstrăinat rezervele de cupru ale ţării, ci doar a vândut activele societăţii, între care şi licenţa de exploatare a cuprului deţinută de companie, care mai este valabilă 7 ani”.
În preambulul răspunsului ministrului Economiei, Lucian Bode, se precizează următoarele: „Statul român nu a înstrăinat rezervele de cupru. Conform Legii Minelor, rezervele minerale sunt proprietatea statului şi nu pot fi vândute. Ce s-a vândut la Cupru Min a fost pachetul de acţiuni, activele societăţii, printre care şi licenţa de exploatare a cuprului deţinută de companie (licenţa mai este valabilă 7 ani). Investitorii de la Cupru Min nu au cumpărat rezervele ci dreptul de a le exploata, iar pentru ce exploatează ei urmează să plătească o redevenţă conform legii. Evaluarea companiei s-a făcut conform legii, pe activele deţinute (utilaje învechite, datorii, investiţii de mediu nerealizate). Investitorii sunt obligaţi prin lege să facă investiţiile de mediu (neutralizarea apelor uzate, stabilizarea haldelor, construcţia de drumuri şi supraînălţarea barajelor). Obligaţiile legale vor fi preluate în contractul de vânzare al acţiunilor, alte tipuri de investiţii – în retehnologizare de exemplu – sunt vitale pentru desfăşurarea activităţii, în momentul de faţă baza logistică fiind învechită şi nu poate fi productivă, deoarece se lucrează în pierdere”.
Istoricul privatizării
SC Cupru Min S.A. Abrud
Sc Cupru Min S.A. Abrud a fost lansată de două ori la privatizare de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), pe parcursul anului 2008, cu un preţ de pornire de doar 18 milioane de euro (în perioada Guvernului Tăriceanu) ambele încercări fiind eşuate. În condiţiile specifice anului 2008 (situaţia societăţii, existenţa unui operator care avea drept de exploatare în perimetrul Roşia Poieni, preţul cuprului etc.), evaluarea societăţii a condus la un preţ de ofertă de 35,31lei/acţiune, respectiv 85.405.461 lei pentru întreg pachetul de acţiuni.
Motivele care au condus la iniţierea privatizării SC Cupru Min S.A.
Situaţia Societăţii: Societatea are capacităţi de producţie de 80.000 tone/an, însă datorită gradului mare de uzură fizică şi morală a utilajelor şi instalaţiilor productive, în anul 2010 a înregistrat un grad de utilizare de cca. 31,5 la sută, reprezentând o producţie de doar 25.160 de tone. Având în vedere vechimea şi uzura fizică şi morală a utilajelor şi echipamentelor tehnologice, societatea a depus eforturi deosebite pentru îmbunătăţirea situaţiei financiare, astfel că începând cu anul 2010 exerciţiul financiar s-a încheiat cu profit (18.825.347 lei), iar la sfârşitul anului 2011 s-a înregistrat o cifră de afaceri netă de 150,6 milioane de lei şi respectiv un profit net de 30,7 milioane de lei. Pentru aceeaşi dată (31.12.2011), valoarea datoriilor a fost de 64,4 milioane de lei, la o valoare a capitalurilor proprii de 32,6 milioane de lei. Cea mai mare datorie a societăţii se înregistrează către FDEE Transilvania Sud S.A., în valoare de cca. 58 de milioane de lei.
Astfel, societatea a depus eforturi deosebite pentru a demonstra profitabilitatea în vederea creşterii atractivităţii la privatizare, dar fără o infuzie de capital nu-şi putea continua activitatea în condiţiile actuale mai mult de un an. Încetarea activităţii societăţii şi implicit pierderea licenţei de exploatare ar fi condus la minimizarea interesului unor potenţiali investitori în participarea la privatizare, cumpărătorii nefiind interesaţi să preia o societate care nu se află în stare de funcţionare. Pentru continuarea activităţii societatea avea nevoie neapărată de investiţii tehnologice şi de mediu în valoare de 67,3 milioane de euro, din care minim de realizat până în 2015 – cca. 41 de milioane de euro investiţii tehnologice şi cca. 20 de milioane de euro pentru descopertă. Astfel erau necesare achiziţionarea de utilaje performante pe întreg fluxul tehnologic, dotarea cu utilaje noi a carierei Roşia Poieni, creşterea capacităţii de depozitare a sterilului, precum şi realizarea instalaţiei de recuperare a cuprului prin procedee biotehnologice. În 2011, după cum se ştie, SC Cupru Min a executat lucrări de extracţie şi preparare la o capacitate de 1,5 milioane de tone minereu extras şi prelucrat pe an, neutralizarea apelor acide, activităţi de pază şi protecţie a obiectivului, producere de agregate de carieră, cu un personal de 490 de angajaţi. Cu o asemenea capacitate de producţie, societatea mai putea funcţiona o perioadă de maximum un an, perioadă de timp în care era necesară luarea unei decizii pentru continuarea activităţii în condiţiile de retehnologizare sau închiderea activităţii. Închiderea activităţii ar fi necesitat lucrări numai de ecologizare estimate în Planul de încetare a activităţii la o valoare de cca. 92 de milioane de euro. Iar nerealizarea investiţiilor de mediu prevăzute în avizele de mediu ar fi dus automat la suspendarea şi chiar închiderea activităţii din cadrul SC Cupru Min S.A.
Concluzii desprinse înainte de privatizare
„Deşi societatea obţine un profit din activitatea de exploatare, având în vedere datoria către FDEE Transilvania Sud S.A. în valoare de circa 58 milioane de lei, societatea nu poate contracta credite şi nu dispune de lichidităţi pentru realizarea investiţiilor. Funcţionarea societăţii la capacitatea actuală mai poate continua o perioadă de maximum un an, perioadă de timp în care este necesară luarea unei decizii pentru continuarea activităţii în condiţiile doar de retehnologizare sau închiderea efectivă a acesteia. Închiderea activităţii SC Cupru Min S.A. ar necesita lucrări de ecologizare estimate în „Planul de încetare a activităţii” la o valoare de cca. 92 de milioane de euro, care ar cădea în sarcina statului român”- se spune în „Nota de informare privind situaţia SC Cupru Min S.A. Abrud”- pusă la dispoziţia ziarului nostru de către Ministerul Economiei.
Derularea procesului de privatizare
Procesul de privatizare a SC Cupru min S.A. a fost iniţiat în anul 2011 de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, în contextul programului de guvernare pentru perioada 2009-2012 şi a angajamentului României faţă de Fondul Monetar Internaţional. Astfel, finalizarea procesului de privatizare a SC Cupru Min S.A. a fost prevăzută a se realiza până la data de 30. 04.2012. Preţul de vânzare a fost determinat printr-un raport de evaluare întocmit în conformitate cu standardele ANEVAR în vigoare, pe baza activului net corectat şi a cash-flow. ÎN EVALUARE NU A FOST LUATĂ ÎN CONSIDERARE VALOAREA ZĂCĂMÂNTULUI, ci doar valoarea activelor societăţii şi cantităţile de minereu cuprifer estimate a fi exploatate în condiţiile realizării investiţiilor tehnologice şi de mediu preliminate de către conducerea societăţii prin intermediul unui plan de afaceri. În consecinţă, ZĂCĂMÂNTUL CUPRIFER NU A FOST SUPUS EVALUĂRII ŞI CA URMARE NICI VÂNZĂRII, Societatea având drept de exploatare în baza licenţei valabilă până în anul 2019. În acest sens, Ministerul Economiei face trimitere şi la următorul text din Constituţia României pe care l-a avut în vedere: „În Constituţia României, la art.136 punctele (3) şi (4) se precizează: 3. „Bogăţiile de interes public ale subsolului………., resursele naturale ale zonei economice, ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice”. 4. „Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii organice ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice”.
Prin Dosarul de prezentare, potenţialii cumpărători au fost informaţi şi obligaţi să-şi asume obligaţiile de mediu.
Cităm din obligaţiile cuprinse în proiectul Contractului de vânzare-cumpărare ca şi clauze nenegociabile – text pus la dispoziţie de Ministerul Economiei. „Pentru îndeplinirea obligaţiilor, răspunderilor şi/măsurilor de mediu şi/sau de gospodărire a apelor stabilite de către APM Alba şi ARPM Sibiu, cumpărătorul trebuie să-şi asume şi obligaţia de a realiza investiţiile pentru protecţia mediului destinate executării obligaţiilor. Potenţialul cumpărător trebuie să-şi asume obligaţia de a realiza investiţiile pentru protecţia mediului destinate executării obligaţiilor. Potenţialul cumpărător trebuie să îşi asume realizarea tuturor obligaţiilor, răspunderilor şi măsurilor de mediu prevăzute în avizele de mediu pentru privatizare şi implicit în Planul de Acţiuni anexă la Autorizaţia integrată de mediu nr. SB 79/30.10. 2007 şi la autorizaţia privind gospodărirea apelor, precum şi a investiţiilor suplimentare aferente supraînălţării barajului Valea Şesei, a reabilitării drumurilor existente şi realizarea unor drumuri noi, în conformitate cu cerinţele legislaţiei de mediu în vigoare, prin convenirea unui cuantum de investiţii destinat realizării acestora.
În cazul în care respectarea obligaţiilor, răspunderilor şi/sau măsurilor privind protecţia mediului şi/sau gospodărirea apelor, stabilită în sarcina Societăţii la data privatizării sau ulterior, impun un cuantum investiţional mai mare decât cel estimat de societate sau de cel asumat de cumpărător prin contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni, cumpărătorul este avertizat că nicio prevedere din oferta de vânzare şi/sau din Dosarul de Prezentare şi/sau din contractul de vânzare-cumpărare, în ansamblu, nu va putea fi interpretată ca limitând răspunderea Societăţii la valorile indicate în Dosarul de Prezentare şi/sau în contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni; investiţiile privind protecţia mediului şi/sau gospodărirea apelor necesare pentru conformarea la obligaţiile, răspunderile şi/sau măsurile privind protecţia mediului şi/sau gospodărirea apelor vor fi realizate, în toate cazurile integral.
În cadrul procesului de privatizare, Cumpărătorul va trebui să îşi asume şi să preia integral, indiferent de natura şi data apariţiei acestora, obligaţiile, răspunderile şi măsurile de mediu stabilite de către autorităţile de mediu competente în sarcina Societăţii (prin autorizaţiile de mediu şi/sau avizele de mediu în vigoare la data privatizării) sau decurgând din legislaţia (inclusiv legislaţia europeană) aplicabilă în domeniul protecţiei mediului, precum şi obligaţiile, răspunderile şi/sau măsurile suplimentare de mediu şi/sau gospodărire a apelor, prevăzute în Secţiunea A, considerate necesare de conducerea Societăţii (acestea le vom publica separat într-un număr viitor – n.r.)
Vânzătorul nu va răspunde pentru nicio obligaţie, răspundere şi/sau măsură de mediu şi/sau privind gospodărirea apelor rezultată din necesitatea conformării activităţii Societăţii cu cerinţele legislaţiei de protecţia mediului şi/sau de gospodărire a apelor, indiferent de momentul apariţiei cauzei care a generat acea obligaţie, răspundere şi /sau măsură privind mediul şi/sau gospodărirea apelor. Vânzătorul nu va acorda nicio declaraţie, garanţie sau despăgubire pentru aspecte care au legătură cu protecţia mediului şi/sau gospodărirea apelor.
Asumarea şi preluarea de către cumpărător a obligaţiilor, măsurilor şi/sau răspunderilor de mediu stabilite de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului şi/sau a celor privind gospodărirea apelor se va realiza conform celor de mai sus, prin convenirea unui cuantum investiţional destinat realizării acestora, cel puţin la nivelul celui estimat de conducerea Societăţii, şi reprezintă elemente obligatorii care trebuie incluse în contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni ce urmează a se încheia, conform art. 127 din HG nr. 577/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a prevederilor HG nr. 590/2006, cu modificările şi completările ulterioare. ACESTE OBLIGAŢII SUNT CUPRINSE ÎN PROIECTUL CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMPĂRARE CA ŞI CLAUZE NENEGOCIABILE”.
Rezervele de cupru de la Roşia Poieni sunt de aproximativ un miliard de tone minereu cuprifer
În cadrul fişei tehnice de sinteză a SC Cupru Min Abrud sunt cuprinse mai multe date cu privire la rezervele de cupru, punctele tari şi slabe ale societăţii (folosite în procesul de privatizare), consecinţele unei eventuale opriri a activităţii miniere, date tehnice economico-financiare, precum şi autorizaţiile şi avizele de funcţionare. Demn de reţinut dintre toate aceste date şi informaţii ar fi următoarele: Obiectivul minier Roşia Poieni deţine cca. 58 la sută din rezerva de cupru a ţării, înglobând aproximativ un miliard de tone de minereu cuprifer cu un conţinut mediu de 0,36 la sută cupru şi 1,8 la sută sulf/tonă de minereu. Totodată, se specifică faptul că în eventualitatea unei opriri a activităţii miniere riscurile poluării ar fi foarte mari. Asta deoarece „fenomenul natural de leşiere bacteriană, specifică acestui tip de zăcământ dezvoltat sub formă de volbură (porphyry copper), s-a declanşat în haldele exterioare carierei, manifestându-se prin apariţia apelor acide încărcate cu ioni de metale grele, determinând poluarea cu ape acide a iazului de decantare Valea Şesei, a râului Arieş, cu implicaţii transfrontaliere”
În ceea ce priveşte seriozitatea cumpărătorilor de la SC Cupru Min SA, Bay Front şi Roman Copper, vom vedea în aceste zile dacă vor achita statului român suma de 200,7 milioane de euro.
Într-un număr viitor vă vom prezenta ce s-a făcut până în prezent, precum şi măsurile de viitor preconizate cu privire la reducerea riscurilor de poluare a mediului şi de asigurare a haldelor de steril şi iazurilor de decantare.

Tinu MATEŞ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI