14 noiembrie: Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului 2019. Obiceiuri, tradiții și superstiții pentru creștini

14 noiembrie: Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului 2019. Obiceiuri, tradiții și superstiții pentru creștini

14 noiembrie 2019 este lăsatul secului pentru Postul Nașterii Mântuitorului sau Postul Crăciunului, așa cum este cunoscut de către credincioși. Din rânduielile bisericești aflăm că se lasă sec în seara sfântului Filip, pe 14 noiembrie, însă, dacă această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte.

Lăsata secului este ultima zi în care creștinii mai pot mânca mâncăruri “de dulce”, iar din 15 noiembrie începe Postul Crăciunului, care ține 40 de zile, până pe 25 decembrie.  Prin intermediul acestui post, Dumnezeu ne dă putinţa curăţării trupeşti şi sufleteşti.

Obiceiuri, tradiții și superstiții de Lăsata Secului

De Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului, creștinii petrec alături de familie. La masa de Lăsata Secului se strâng rudele apropiate sau prietenii şi se desfată cu bucate gustoase: ciorbă, fripturi, plăcinte şi vin.

Citește și: mesaje de Crăciun

Lăsatul Secului se ţine ca apărare de boli, lovituri sau protejarea holdelor de grindină. De Lăsatul Secului se fac şi ultimile nunţi până la sărbătorile de iarnă, pentru că de pe 15 noiembrie, începe Postul Crăciunului.

La ţară, de Lăsatul Secului oamenii respectă obiceiuri şi practici magice ce fac parte dintr-un scenariu al morţii şi renaşterii timpului. De pildă, la Lăsatul Secului, uşile şi ferestrele caselor, dar şi porţile gospodăriilor, sunt unse cu usturoi, pentru că spiritele rele să fie alungate. Uneori, relele se alungă şi cu prin zgomote şi împuşcături.

Firimiturile rămase de la ospăţul Lăsatului Secului se aruncă a doua zi spre răsărit, în timp ce se rosteşte încântaţia „Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiţi îndestulate şi de la holdele mele oprite”. Superstiţiile spun că cine va respecta acest ritual nu va avea culturile stricate de păsări în anul ce vine.

Vasele din casă în care s-au gătit bucatele de Lăsatul Secului se spală şi se lasă în noaptea cu gură în jos, pentru a nu intră în ele spiritele rele. Un alt obicei se referea la prezicerea vremii după pieptul găinii tăiate pentru masă festivă. Astfel, dacă pieptul e gras, iarna va fi grea, iar dacă era subţire va fi uşoară şi vara plină de rod.

Postul Crăciunului este prilej de magie pentru fetele nemăritate, care încă nu şi-au găsit ursitul. Acestea trebuie să adune câte o surcică în fiecare zi a postului, iar în Ajunul Crăciunului vor fierbe crupe fără sare, pe care apoi le vor pune pe masă pentru ca, seara, venind umbra ursitorului lor, pe cahlă, să aibă ce ospăta.

Vremea din postul Crăciunului este, spun bătrânii, un indiciu pentru cum va fi vremea în primăvara următoare.

Dacă vremea nu este prea aspră, se spune că primăvara va aduce multe ploi.

De Sfântul Matei, în 16 noiembrie, fetele din zona Haţegului merg la fântâna din mijlocul satului şi, la cântatul cocoşului, aprind o lumânare şi o pun pe margine. Se spune că, pentru care merită, lumina ce se reflectă în apă se va transforma şi îi va arăta fetei chipul viitorului soţ. Tot acum, femeile lucrează până la amiază pentru a avea spor în casă anul viitor.

Unul dintre obiceiurile din perioada postului este şi astăzi spălarea veselei cu cenuşă sau leşie, ca să nu mai aibă nicio urmă de carne sau derivate ale acestor produse. În Bucovina, se spune că dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine are să fie mănos în toate.

Anul acesta, Postul Naşterii Domnului sau al Crăciunului începe vineri, 15 noiembrie, şi ţine până marți 24 decembrie, inclusiv. Postul a fost rânduit pentru folosul duhovnicesc al omului, spune Sfântul Ioan Gură de Aur.

În această perioadă duhovnicească suntem chemați prin postire și pocăință la întâlnirea cu Hristos Care Se naște în peștera sărăcăcioasă a Betleemului pentru a lumina peștera întunecată de păcate a sufletului nostru. Această perioadă este una de pregătire nu numai trupească, ci mai ales sufletească, pentru a pătrunde în taina Nașterii Domnului, începu­tul mântuirii noastre.

Semnificaţia postului are rădăcini în Vechiul Testament. Personajele biblice apar postind în diverse ipostaze. Patriarhii şi drepţii dinainte de Hristos, printre care Noe, Moise şi David petrec timp îndelungat în post şi rugăciune. Ei aşteptau venirea lui Mesia, se rugau pentru iertarea păcatelor şi ajutor divin în misiunea lor de conducere a poporului ales.

De miercuri se obișnuiește ca toți credincioșii să postească de carne, brânză și ouă, în timp ce lunea miercurea și vinerea se consumă mâncare fără ulei (de exemplu, cartofii fondanți) și fără vin. În zilele de marți și joi, se face dezlegare la untdelemn și vin. Mai mult, sâmbetele și duminicile, până pe 20 decembrie inclusiv se dezleagă de untdelemn, peste și vin.

Dacă în zilele de luni, miercuri și vineri Biserica Ortodoxă prăznuiește vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, creștinii pot consuma untdelemn și vin; iar dacă hramul bisericii sau vreo sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roșie roșie atunci se face dezlegarea și la pește. În zilele de marți și joi, credincioșii pot consumă pește, vin sau untdelemn.

În ziua de Ajun, se mănâncă abia seara și doar grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină și poame, deoarece cu semințe a ajunat și Daniil proorocul și cei trei tineri din Babilor, care au prevestit și așteptat Nașterea Mântuitorului. De Crăciun, indiferent de ziua în care cade se mănâncă de dulce.

Se mănâncă untdelemn și se face dezlegare la vin în datele de 16, 22, 23, 24, 25 și 30 noiembrie, dar și pe 4, 5, 6, 7, 9, 12, 13, 17 și 20 decembrie, dacă aceste zile cad lunea, miercurea sau vinerea, deoarece în aceste zile Biserică prăznuiește Sfinții mai importanți.

Se face dezlegarea la pește pe când Biserica Ortodoxă prăznuiește Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, pe 21 noiembrie, indiferent dacă această sărbătoare va cădea miercurea sau vinerea.

De asemenea, credincioșii pot mânca pește în zilele de luni, miercuri și vineri ale acestui post, doar dacă în aceste zile cade hranul bisericii din enoria noastră.

Nu în ultimul rând, se face dezlegare la peste în zilele cu sfinți însemnați, dar și în zilele de 16, 22, 23, 24, 25, 30 noiembrie și 4, 5, 6, 7, 9, 12, 13, 17 decembrie dacă zilele acestea cad marți sau joi.

Postul Crăciunului este un timp al bucuriei duhovniceşti, în care un loc aparte îl ocupă colindele noastre tradiţionale, ce ne vestesc Naşterea Domnului. La capătul acestei perioade de desă­vârşire prin post şi rugăciune ne aşteaptă bucuria Darului pe care ni-L face Dumnezeu Tatăl, Care Îl dăruieşte lumii pe Dumnezeu Fiul, Domnul nostru Iisus Hristos, Care Se naşte pentru mântuirea noastră.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI