Legende ale masivului Bedeleu: Peștera din Munții Apuseni în care minerii cinsteau memoria colegilor dispăruți

Legende ale masivului Bedeleu: Peștera din Munții Apuseni în care minerii cinsteau memoria colegilor dispăruți

Huda lui Papară este una dintre cele mai spectaculoare peșteri din Munții Apuseni. Aceasta este situată în masivul Bedeleu din Munții Trascău, pe raza comunei Sălciua din județul Alba.

Accesul în interior este dificil și posibil doar cu echipament special. Peștera a fost amenajată pentru vizitare în 1986 dar sistemul de acces a fost distrus în întregime de viituri. Vizitarea ei poate fi făcută numai însoțiți de un ghid de turism speologic. Poate fi o veritabilă capcană, care poate surprinde vizitatorii în caz de ploaie torențială sau topirea bruscă a zăpezii.

Una dintre galeriile peșterii a fost denumită Sala Crucii. Este sala în care povestesc bătrânii satului Sub Piatră, aflat în apropiere, că, de „sâmbăta morților”, o mâna de băieși (mineri) veneau și cinsteau amintirea colegilor de la mina Baia de Arieș, prin înlocuirea sticlei de pălincă ascunsă în sală.

Huda este un regionalism ce înseamnă cale îngustă, groapă, gaură în pământ, peșteră sau adăpost. Papară poate avea la origine latinul papa ce înseamnă conducător religios, preluat în limbile „barbare” papar. Deci Huda lui Papară ar putea însemna adăpostul, casa conducătorului religios.

În preistorie și în vremea dacilor peștera ar fi fost folosită ca locuință și loc de cult. Preluat din latină, modelat în română a rezultat denumirea de Huda lui Papară. Dimensiunile sălilor, ale galeriilor, varietatea și frumusețea formațiunilor sunt într-adevăr, demne de un lăcaș de cult.

Peștera cu zeci de mii de lilieci

În Peştera Huda lui Papară se află cea mai bogată faună chiropteră din Europa, cea mai mare colonie de lilieci de pe bătrânul continent. În anii 2007-2008, cercetătorii au descoperit aproximativ 84.000 de lilieci din nouă specii. Numărul cel mai mare de lilieci este dat, în special de patru specii. Una dintre acestea formează colonii de până la 750 de exemplare, care, de asemenea, reprezintă un record european. Potrivit estimărilor, peştera ar avea peste 60 de vagoane de chiropterit (găinaț de la lilieci), fiind şi din acest punct de vedere un record în ţară.

În jurul anului 1300, oamenii din satul Sub Piatră, cătunul format pe Valea Morilor, au ridicat o mica bisericuţă de lemn pe dealul din faţa intrării în peşteră. Menirea ei era să-i protejeze pe localnici de forţele necurate din adâncul peşterii care, potrivit localnicilor, provocau regulat viituri în zonă.

Bisericuţa a fost arsă de tătari, dinamitată de armata imperială austriacă, dar a fost refăcută de fiecare dată. În forma actuală a fost reclădită în 1797 şi refacută in 1993. Alături s-a construit dupa 1990 o manăstire de calugăriţe cu hramul Sfintei Cuvioase Paraschiva.

În realitate, viiturile erau provocate de acumulările mari de apă din peșteră. Trei pâraie ce izvorăsc din stâncile Ponorului dispar aspirate în adâncul masivului Bedeleu: Valea Seacă, Cheia şi Valea Poienii. Reapar după cinci kilometri din peştera Huda lui Papară şi se grupează într-un singur pârâu cu debit puternic, denumit Valea Morilor. În trecut, aici se aflau mai multe mori care funcționau cu ajutorul apei pârâului. În prezent, nu mai există niciuna dintre acestea.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI