Legea pensiilor ar putea fi, din nou, modificată: Categorii noi de salariați ar putea ieși la pensie mai devreme

Legea pensiilor ar putea fi, din nou, modificată: Categorii noi de salariați ar putea ieși la pensie mai devreme

Un proiect de lege depus la Senat spre dezbatere, propus de către un grup de parlamentari, intenționează să corecteze o inechitate existentă în Legea pensiilor. Această modificare vizează o anumită categorie de angajați care ar putea să iasă mai devreme la pensie, cu îndeplinirea unei singure condiții.

Concret, în cazul în care proiectul trece cu succes întreg parcursul legislativ din Camera Superioară a Parlamentului, primește votul deputaților, este publicat în Monitorul oficial și ajunge, în sfârșit, să fie pus în aplicare, dansatorii și soliții de balet vor beneficia de condițiile de pensionare prevăzute în Legea pensiilor nr. 263/2010 și care se aplică pentru balerini și acrobați.

Balerinii și acrobații beneficiază acum, după cum stabilește Legea pensiilor, de o vârstă standard de pensionare redusă, ce nu poate fi mai mică de 40 de ani pentru femei și 45 de ani pentru bărbați. Cu excepția balerinilor și acrobaților, vârsta standard de pensionare redusă pentru profesiile din domeniul artistic ce pot fi încadrate în condiții speciale de muncă este de 50 de ani.

De vârsta de pensionare redusă amintită pot beneficia doar cei ce au activat (și cotizat) cel puțin 20 de ani în locuri de muncă din domeniul artistic, pentru care reducerea vârstei standard de pensionare este de 15 ani.

Pe lângă cea de balerin sau acrobat, din categoria profesiilor din domeniul artistic ale căror locuri de muncă se încadrează în condiții speciale mai fac parte și cele de dansator, jongler, clovn, călăreț de circ, dresor de animale sălbatice, solist vocal de operă și de operetă, instrumentist la instrumente de suflat și cascador.

Inițiatorii consideră că măsura e absolut necesară, “având în vedere statisticile care relevă faptul că, după vârsta de 40 de ani, condiţia fizică, inclusiv musculatura dansatorilor şi soliştilor balet, este deteriorată, fără a mai putea face faţă prezentării spectacolelor la un nivel artistic de înaltă calitate sau de mai lungă durată şi faptul că în rândul salariaţilor dansatori din instituţiile de profil se constată că, după vârsta de 45 de ani, aceştia se află cel puţin opt luni din an în concedii medicale sau pe tratamente de recuperare a problemelor la ligamente şi fracturilor”.

În plus, acum, de condiții mai bune de pensionare beneficiază persoane cu același tip de activitate (balerini și acrobați), ceea înseamnă existența unei inechități, precizează, în acest context.

De amintit că, tot în Legea pensiilor scrie că soțul supraviețuitor poate beneficia de pensia de urmaș la decesul unuia dintre cei doi parteneri de viață, dacă este îndeplinită condiția duratei minime a căsătoriei, care este de cel puțin 10 ani.

Atenție însă că decizia Curții Constituționale a României stabilește că, pentru îndeplinirea acestei condiții, nu pot fi luați în calcul și anii de concubinaj la stabilirea dreptului la pensia de urmaș.

Dar ce este, de fapt, pensia de urmaș? Potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, această formă de venit ”se cuvine copiilor și soțului supraviețuitor, dacă susținătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii”.

Condiția de bază pentru ca soțul supraviețuitor să aibă dreptul la pensie de urmaș pe toată durata vieții, la împlinirea vârstei standard de pensionare, în cazul decesului partenerului, este ca durata căsătoriei să fi fost de cel puțin 15 ani.

Totuși, soțul supraviețuitor are dreptul la pensia de urmaș și în cazul în care durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puțin zece ani.

Sursa: dcbusiness.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI