Legea care ar interzice liberarea condiționată a criminalilor, violatorilor și tâlharilor contestată la CCR: Ce motive au fost invocate

Curtea Constituțională a fost sesizată de către Înalta Curte de Casație și Justiție să constate că este neconstituțională schimbarea legii prin care ar fi interzisă liberarea condiționată a persoanelor care comit crime, tâlhării și violuri, arată o hotărâre a Curții Supreme de joi.

”Sesizarea Curţii Constituţionale pentru a se pronunța asupra neconstituționalității Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (PL-x 286/2018), în ansamblul său”. La ședința de joi au fost prezenți în videoconferință 94 din cei 107 judecători ai Curții Supreme.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, în unanimitate, un proiect de lege care prevede că nu beneficiază de liberare condiţionată infractorii condamnaţi pentru omor, viol, corupere sexuală a minorilor, tâlhărie calificată sau exploatarea cerşetoriei.

„Nu beneficiază de liberare condiţionată condamnatul aflat în executarea unei pedepse pentru săvârşirea uneia sau mai multe dintre faptele prevăzute la art.188, 189, 214 – 216, 218 – 221, 234 sau 236”, se arată în proiectul care modifică Codul penal. Aceste articole se referă la omor, omor calificat, viol, coruperea sexuală a minorilor, tâlhăria calificată, tâlhăria sau pirateria urmată de moartea victimei, folosirea serviciilor unei persoane exploatate, exploatarea cerşetoriei.

Proiectul mai prevede că liberarea condiţionată în cazul detenţiei pe viaţă poate fi dispusă dacă cel condamnat a executat efectiv cel puțin 25 de ani de închisoare. În cazul celor care se află în închisoare, se dispune liberarea condiţionată dacă cel condamnat a executat cel puţin trei pătrimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin patru cincimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani.

„În cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 65 de ani, se poate dispune liberarea condiţionată, după executarea efectivă a două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani, sau a cel puţin trei pătrimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în alin.(1) lit.b)”, mai spune proiectul de lege.

Proiectul a fost anterior adoptat tacit de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

Sursa: g4media.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI