La 30 de km de Alba Iulia se află cimitirul dacic de la Loman – locul unde tradițiile funerare încă se păstrează, de pe vremea lui Zamolxis

La 30 de km de Alba Iulia se află cimitirul dacic de la Loman – locul unde tradițiile funerare încă se păstrează, de pe vremea lui Zamolxis

În inima munților Sebeșului se află un loc de veci deosebit, unde tradițiile precreștine se păstrează până și astăzi. Cimitirul localității Loman, cunoscut și ca „Săpânța” Munților Șureanu, păstrează tradițiile preluate de la strămoșii noștri, prin arhitectura stâlpilor funerari.

Localnicii din zonă cred cu tărie că sufletele morților trec în lumea de dincolo sub formă de pasăre și că până la șașe săptămâni, zboară prin toate locurile pe unde au fost cât au fost vii.

De aceea, cimitirul este brăzdat de stâlpii funerari în vârful cărora sunt păsări, simbolizând sufletul celui care a trecut în cele veșnice și care s-a întuchipat în forma unui porumbel, ca expresie a tinereții și izbăvirii prin moarte.

Stâlpii frumos ornamentați, sculptați și pictați, au grosimea de aproximativ 15 cm și înălțimea celor răposați. Obiceiul stâlpilor din lemn este dacic, fiind înrudiți îndeaproape, ca structură și cu stâlpii totemici.

Aceste monumente funerare constituie un domeniu vast al artei populare, principalele categorii ale acestor monumente din Cimitir sunt Crucile, aşezate la mormântul femeilor, stâlpii, la cel al bărbaţilor şi „porumbelul” ce însoţeşte stâlpul şi bradul puşi la mormântul flăcăilor morţi înainte de căsătorie.

Atât Crucile, cât şi Stâlpii se execută din lemn de stejar, de către meşteri tâmplari, în primele zile după deces şi se aşază în ziua înmormântării la locul cuvenit.

Pentru a fi ferite de ploaie Crucile sunt apărate de două scânduri fixate pe cele două graţe, unindu-se, în formă de triunghi, în vârful crucii, sub o bucată de scândură mai mică. Mărimea Crucilor variază după vârstă.
La femeile decedate în plină floare a vieţii se pun cruci mai înalte decât la fetiţe sau la femeile bătrâne. De acelaşi criteriu se ţine seama şi în gradul de ornamentare.

Fiind lucrate cu cele mai simple unelte – secure, bardă, daltă şi cuţit – Crucile sunt împodobite cu motive exclusiv geometrice. Excepţie fac cele la care, pe lângă sculptură, se aplică şi motive pictate, cum este cel al viţei de vie.

Stâlpii funerari sunt de origine precreştină, fiind înrudiţi îndeaproape, ca structură şi funcţie, cu stâlpii totemici. Datorită cercetărilor arheologice putem afirma că aceste monumente de artă sunt relicve preţioase ale „cultului coloanei”, cu o foarte mare răspândire în Orient, şi care a pătruns pe teritoriul ţării noastre la sfârşitul neoliticului.

Stâlpii funerari de la Loman, pot fi considerați modelul de inspirație pentru celebra lucrare a „Coloanei Infinitului”, realizată de Constantin Brâncuși, care a intenționat să ridice la Târgu Jiu o operă în vârful căreia să așeze o pasăre nemuritoare, simbolizând astfel spiritul uman.

Surse: Asociația Culturală Rădăcini

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI