Ion Marincaş: Judeţul Alba este condus olteneşte. Deocamdată.
Interviu cu Ion MARINCAŞ – candidatul PP-DD la preşedinţia CJ Alba
– Domnule Marincaş, dacă ar fi să definiţi o singură prioritate pe care o vedeţi esenţială pentru mai binele locuitorilor judeţului Alba, care ar fi aceea?
– Ar fi mai multe lucruri de spus. Poate cea mai importantă direcţie este însă cea a atragerii şi sprijinirii investiţiilor, în special în mediul rural. Dacă oraşele judeţului încă mai mişcă, la ţară sărăcia este cât casa. Oamenii pe care îi întâlnesc în fiecare zi îmi spun că s-au săturat să trăiască la fel ca strămoşii lor, din secolele XVIII-XIX. Cineva trebuie să se preocupe şi de ei. Crearea de noi locuri de muncă este esenţială. Pentru noi toţi şi pentru judeţul Alba. Soluţia pe care o propun eu este cea a acordării de teren gratis de către primării pentru cei care doresc să investească în unităţi de producţie, sub tutela Consiliului Judeţean, care să vegheze la echilibrarea potenţialelor investiţii. Sigur, asigurându-ne că investiţia va avea o durată minimală stabilită clar, din capul locului.
– Credeţi că actuala conducere judeţeană nu a luat în calcul această posibilitate?
– Nu ştiu cum este mai rău pentru ei. Fie s-au gândit şi nu au făcut nimic, fie nici nu s-au gândit la această soluţie. Important este însă să privim spre viitor. Unde este voinţă se găsesc şi soluţii. Şi eu vă spun că da, sunt multe probleme, dar există şi soluţii. Vorbeam de locuri de muncă, spre exemplu. O direcţie specială poate fi dată de crearea unui regim avantajos pentru deschiderea de societăţi comerciale care să aibă ca obiect de activitate acele îndeletniciri specifice fiecărei comune sau zone a judeţului în parte.
Există un model în ţări civilizate care se numeşte – “Un sat, un produs”. Adică valorificăm tradiţia locului, îi susţinem pe oameni să producă şi îi ajutăm să şi vândă. Meşteşugurile şi tradiţiile trebuie valorificate. Acest model este valabil şi pentru grupurile speciale, etnii sau confesiuni care s-au consacrat anumitor meserii, şi care astăzi nu mai produc nimic, sau produc nesemnificativ. Sunt comunităţi rrome importante de exemplu în Câlnic, Roşia Montană, Gârbova, în zona Blajului şi nu numai. Ele trebuie ajutate să se integreze şi să îşi păstreze tradiţiile productive.
– Cu siguranţă este important acest aspect, însă cred că este dificil de găsit o soluţie pentru fiecare…
– Vă repet, dacă există voinţă şi preocupare se găsesc mereu şi soluţii. Există tradiţia fabricării de butoaie pentru locuitorii din Munţii Apuseni. Nimeni nu a pus însă problema creării unui centru pentru preluarea şi valorificarea lor astfel încât cei care muncesc să aibă şi ei un beneficiu financiar clar. Nu să rămână doar cu munca şi atât. Dar pur şi simplu n-au interesat pe nimeni până acum aceste lucruri. Faptul că actualul preşedinte al Consiliului Judeţean este oltean poate fi o explicaţie pentru dezinteresul manifestat faţă de moţi sau faţă de oricare locuitor al acestui judeţ. Un judeţ mândru, din inima Ardealului, a fost condus olteneşte. Dumitrel a fost total dezinteresat de soarta oamenilor din Alba. Dacă ţii la aceşti oameni, eşti cu gândul la ei zi de zi, nu câteva zile o dată la patru ani. Ion Marincaş va arăta cum se conduce un judeţ cu preocupare şi înţelegere pentru oameni.
– Agricultura, ştim cu toţii, are şi ea un potenţial mult mai mare de dezvoltare decât o arată situaţia actuală. Ce s-ar putea face aici?
– Mă doare sufletul să vorbesc despre agricultură pentru că înseamnă să vorbesc despre bătaia de joc nu numai din ultimii opt ani, ci din 90 încoace. Nu numai că se poate mai mult, se poate mult mai mult. Şi asta vă pot spune toţi cei care cunosc acest sector. Din păcate în agricultura din Alba, cei care muncesc cel mai mult, producătorii, sunt cei ce câştigă cel mai puţin. O inechitate care deranjează pe orice om onest şi de bun simţ. Aş vrea de aceea, ca un prim pas, să realizez delimitarea unor zone în cadrul judeţului şi înfiinţarea, în cadrul fiecăreia din aceste zone, a unor centre-depozite de preluare şi valorificare a produselor agricole. Agricultorii vor putea să îşi vândă acolo produsele direct oamenilor, fără intermediari. Ar fi un imens avantaj pentru agricultori, dar şi pentru cei din oraşe, pentru consumatori în general. Pentru că dispare adaosul comercial al intermediarilor, şi omul simte că munca lui nu e în zadar.
– Locuinţele rămân şi ele o problemă…
– Locuinţele sunt într-adevăr o mare problemă, mai exact lipsa lor. Dar pot să nu rămână o problemă. Am gândit un proiect “Ai o familie? Ai o casă!”. Acest proiect va sprijini tocmai construcţia de locuinţe sociale inclusiv în mediul rural. Îl voi detalia în campania electorală. Am credinţa că lucrurile se pot schimba. Da, există probleme, dar există şi soluţii. Am numit doar câteva, PP-DD are o serie mai largă de propuneri, realizabile, concrete, serioase. Putem vorbi şi de potenţialul turistic al judeţului şi de haosul dezvoltărilor din ultimii ani în acest sens. Fără cap, fără coadă, nu există nici o gândire de fructificare a potenţialului acesta rarissim pe care judeţul nostru îl are.
Important este însă să credem cât mai mulţi că lucrurile se pot schimba. Că putem evolua spre o politică a respectului şi interesului faţă de cetăţean. Sunt convins că Partidul Poporului Dan Diaconescu va câştiga definitiv inimile locuitorilor judeţului nostru şi oamenii ne vor da şansa să arătăm ce putem. Ce pot PDL, PNL şi PSD, au văzut.
– Vă mulţumesc şi vă doresc succes!
A consemnat Nicoleta IDITA-TOMUŢA
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
23 decembrie 1989: Cea mai sângeroasă zi a Revoluției. 40 de soldați veniți să apere Aeroportul Otopeni au fost uciși
23 decembrie 1989: Cea mai sângeroasă zi a Revoluției. 40 de soldați veniți să apere Aeroportul Otopeni au fost uciși Soții Ceauşescu au fost arestați pe 22 decembrie 1989 şi toată lumea se aştepta ca revoltele să se încheie, dar sângele a continuat să curgă. În acea zi, România a intrat sub spectrul unei ameninţări […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
MESAJE de CRACIUN 2024. URARI şi FELICITARI de Sărbători pe care le puteţi trimite celor dragi
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
Povestea sau legenda lui Moș Crăciun
-
Ştirea zileiacum 2 zile
Renii lui Moș Crăciun. Povestea renilor. Care sunt numele lor și cum îi ajută aceștia pe Moșul
-
Opinii - Comentariiacum 3 ore
MESAJE de Mos CRACIUN 2024 hazlii. Idei de SMS-uri, URĂRI şi FELICITĂRI amuzante pe care le puteți trimite celor dragi
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
MESAJE SMS de CRĂCIUN 2024 în limba ENGLEZĂ. Idei de URĂRI şi Felicitări în română şi engleză !
-
Curier Județeanacum 3 zile
Mesaje de Crăciun 2024 în limba italiană, traduse în limba română. Cântece tradiționale de Crăciun în limba italiana