Ioan Mureșan, fostul șef al DIICOT Alba va fi judecat în libertate

Fostul șef al DIICOT Alba, Ioan Mureşan va fi judecat în libertate în dosarul în care este acuzat că, alături de alţi doi complici, i-a „fabricat” dosarul lui Traian Berbeceanu. Decizia a fost luată miercuri de magistrații de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

În 16 iulie, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată, sub control judiciar, pe Ioan Mureşan, procuror şef al DIICOT Alba la data faptelor, pentru abuz în serviciu, represiune nedreaptă şi fals intelectual, pe Nicolaie Ioan Cean, fost procuror DIICOT în perioada 7 decembrie 2009 – 15 august 2013, în prezent pensionat, pentru complicitate la abuz în serviciu asimilat infracţiunilor de corupţie, şi pe Alin Mirel Muntea, ofiţer de poliţie judiciară în cadrul BCCO Alba la data faptelor, pentru abuz în serviciu, fals intelectual şi complicitate la infracţiunea de represiune nedreaptă.

Dosarul a fost trimis pentru judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu propunere de menţinere a măsurilor preventive dispuse în cauză. Mureşan a făcut contestaţie la decizia instituirii controlului judiciar în cazul său.

„Admite contestaţia, desfiinţează în parte încheierea şi revocă măsura controlului judiciar”, este decizia de miercuri a instanţei supreme.

Astfel, Ioan Mureşan va fi cercetat în libertate, putând părăsi ţara, el nemaifiind obligat să se prezinte periodic în faţa organelor de poliţie.

Potrivit DNA, fostul şef al DIICOT Alba şi cei doi complici ai săi au fabricat dosarul lui Traian Berbeceanu încercând să îl reducă la tăcere pe fostul şef al BCCO Alba şi să obţină de la acesta materiale despre care credeau că i-ar fi putut incrimina.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) arată, în rechizitoriul prin care i-au trimis în judecată pe fostul şef al DIICOT Alba, Ioan Mureşan, fostul procuror Nicolaie Cean şi ofiţerul Alin Muntean, că „actele de urmărire penală efectuate în prezenta cauză au relevat existenţa unei activităţi infracţionale extrem de elaborate a inculpaţilor, subtil şi atent construită, prin folosirea cu rea-credinţă a funcţiei şi a instrumentelor procedurale, rezultatul final constând în colectarea unui material probator cu aparenţă de legalitate şi temeinicie, folosit pentru punerea sub inculpare şi reţinerea părţii vătămate Traian Berbeceanu, scopul principal decelat în anchetă fiind cel al înlăturării acestuia din funcţia deţinută şi al intrării în posesia materialelor compromiţătoare pentru oamenii legii, pe care cel vizat le-ar fi deţinut”.

Potrivit actului de sesizare a instanţei, Traian Berbeceanu – care devenise tot mai vocal şi mai determinat în a aduce la cunoştinţa organelor de anchetă împrejurările cu potenţial incriminator la adresa celor trei, constatate pe parcursul activităţii în calitate de şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Alba Iulia şi care efectua anchete care vizau oameni de afaceri aflaţi în legătură cu aceştia – a determinat din partea acestora „o reacţie de apărare, generată de panică şi concretizată în efectuarea unor demersuri infracţionale care au urmărit «reducerea la tăcere» a ofiţerului de poliţie”.

„Aşa cum în situaţia în care o persoană cercetată penal care află despre această împrejurare încearcă, înainte de toate, să şteargă urmele infracţiunii sau să îşi construiască o apărare viabilă, tot astfel, cei trei au ales ca manieră de apărare faţă de o posibilă anchetă penală neutralizarea iniţiatorului, a persoanei care putea furniza elemente de natură a-i incrimina”, se mai arată în rechizitoriul transmis judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Procurorii susţin că cei trei au ales să acţioneze astfel din două motive, unul fiind acela că natura funcţiei deţinute – de procuror, respectiv ofiţer de poliţie – le-a permis construirea unei cauze penale împotriva lui Berbeceanu. Al doilea motiv a fost acela că doar prin intrarea în posesia materialelor incriminatoare pe care Berbeceanu pretindea că le deţine ori prin examinarea conţinutului acestora ar fi avut un control real asupra propriei lor situaţii juridice.

„Astfel, chiar dacă inculpaţii şi-ar fi formulat diverse apărări, în înţelegere cu alte persoane, ale căror interese se presupune că le-ar fi favorizat în schimbul unor sume de bani, chiar dacă s-ar fi preconstituit înscrisuri care să denatureze anumite împrejurări, chiar dacă s-ar fi identificat varii modalităţi de apărare, cei trei nu ar fi avut certitudini cu privire la un eventual curs favorabil al unei potenţiale cauze penale, în lipsa cunoaşterii datelor compromiţătoare pretins deţinute de Traian Berbeceanu, date la care nu puteau avea acces decât în urma efectuării unor percheziţii”, se mai arată în documentul citat.

În acest sens, susţin anchetatorii, Ioan Mureşan, în calitate de procuror şef al Serviciului teritorial Alba Iulia al DIICOT, ajutat de Alin Mirel Muntean şi cu concursul lui Ion Nicolaie Cean, „a conceput un plan cu vădite conotaţii infracţionale, în care a fost angrenat şi martorul Daniel Costel Chirilă, cu privire la care nu au rezultat suficiente indicii care să ateste cunoaşterea completă a activităţii infracţionale, „acesta fiind mai degrabă îndrumat pe anumite piste la solicitarea lui Mureşan, cu larga participare a inculpatului Muntean”.

Ioan Mureşan a demisionat de la conducerea DIICOT Alba, după ce a fost începută urmărirea penală în cazul lui, acesta fiind eliberat din funcţie în 29 mai.

Sursa: Mediafax.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI