Interviu cu dl. Ioan Oancea, primarul localităţii Câlnic

    – Domnule primar, vă aflaţi în fruntea comunei Câlnic de 4 ani. De ce credeţi că v-au ales concetăţenii dumneavoastră?
– Înainte să fiu ales primar al comunei, am activat tot în cadrul primăriei pe funcţia de viceprimar. Consider că în acest timp, localnicii comunei au avut timp să mă cunoască, să îşi facă o idee despre mine şi să aibă încredere în mine. Drept dovadă, am fost ales de către aceştia să le reprezint interesele pentru comuna Câlnic.
– Pentru început vă invit să ne spuneţi câteva date istorice şi geografice despre această frumoasă comună…
– Comuna Câlnic este o unitate administrativ-teritorială a judeţului Alba. Se situează în Podişul Secaşelor, în zona de confluenţă a pârâului Câlnic cu Secaş, la 3 km de drumul european care face legătura între oraşele Sebeş şi Sibiu. Se învecinează la nord cu  comuna Cut, la nord-vest cu oraşul Sebeş, la sud-vest cu comuna Săsciori, la sud-est cu comuna Gârbova, iar la nord-est cu comuna Şpring. Comuna are în componenţă două sate:Câlnic, satul de reşedinţă şi Deal. Până în anul 2004, comuna Câlnic era alcătuită din trei sate. Cel de-al treilea sat, Cut, a devenit reşedinţa comunei omonime care are în componenţă un singur sat. Comuna Câlnic are o populaţie de 3107 de locuitori, din care 2584 sunt români, 8 maghiari, 409 rromi, germani 5 şi 1 sârb.  Localitatea Câlnic este cunoscută şi vizitată de turişti mai ales pentru Cetatea sa, una dintre cele mai frumoase şi bine conservate cetăţi, parte a patrimoniului mondial UNESCO.
A fost construită la mijlocul secolului al XIII-lea de către contele Chyl de Kelling, ca reşedinţă nobiliară. În 1430 aceasta a fost vândută comunităţii ţăranilor saşi din Câlnic. În curtea interioară au fost construite de-a lungul zidurilor, cămări pentru provizii pentru perioadele de asediu şi i-au fost aduse modificări pentru a deveni mai eficientă împotriva armelor de foc. Cetatea Câlnic a fost restaurată de Direcţia Monumentelor istorice din România în anii 1961-1964.
– Acum, că vă aflaţi la finalul primului mandat, haideţi să aruncăm o privire în urmă şi să ne spuneţi care sunt principalele proiecte edilitare realizate în tot acest timp.
–  Asfaltarea drumului Câlnic şi satul Deal, pe o distanţă de 5 kilometri pe Ordonanţa 577(2009-2012), în valoare de 19 miliarde de lei vechi. În comuna Câlnic s-a realizat un proiect din buget local, şi anume pavarea străzii bisericii, pe o lungime de 1200 de metri (2008-2010). Asfaltarea străzii Tău, proiect făcut prin FRDS „O viaţă nouă pentru rromii din Câlnic”, în valoare 100.000 de euro în 2010. Pod peste pârâul Câlnic care face legătura între comunitate şi rromi, din bugetul local în 2010. Reabilitare reţea apă satul Deal pe o distanţă de 10 kilometri, în valoare de 1 miliard 600 de lei vechi din buget propriu. Renovare Şcoala cu clasele I – IV cu acoperiş, gresie, faianţă, încălzire centrală, grup sanitar) în valoare de 800 de milioane de lei vechi în 2011. Renovarea căminelor culturale Câlnic şi Deal, anul curent. Staţii de autobuz şi coşuri de gunoi stradale, în 2009. Drumuri comunale pietruite. Cumpărarea sediului Şcolii Generale cu cls. I – VIII, care a fost revendicată de saşi, de biserica evanghelică, cu suma de 2,5 miliarde de lei vechi. Proiect în valoare de 76 de miliarde pentru apă-canal Câlnic şi Deal(apă) aprobat prin Apele Române. Proiect pentru construirea unei noi grădiniţe ce se va face acum prin Asociaţia „Ţara Secaşelor” care ne finanţează cu 45.000 de euro restul finanţării fiind din buget local.
– Comuna Câlnic este cunoscută ca fiind una preponderent agrară. Ce suprafeţe de teren agricol deţineţi şi cât din acestea se lucrează în prezent?
–  Suprafaţă totală a comunei este de 4453 de hectare, din care 176 de hectare intravilan şi 4277 extravilan. Din cele 4453 de hectare, 834 de hectare sunt ocupate de păşune,  teren arabil – 1320 de hectare, vie 116 hectare, fâneţe 271 de hectare şi pădure 1400 de hectare.
– Cum aţi reuşit să-i sprijiniţi pe agricultori în privinţa accesării subvenţiilor agricole europene şi guvernamentale?
– Pe Măsura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi – subzistenţă” avem un număr de 25 de dosare, iar pe Măsura 112 (tineri fermieri) un alt număr de 4 proiecte. Toţi locuitorii care îşi lucrează şi exploatează particular pământul primesc subvenţie prin asociaţiile Agromec şi DNAgrar Câlnic.
– Ce nemulţumiri au agricultorii şi viticultorii comunei?
– Nemulţumiri sunt multe… Însă cel mai des, cetăţenii comunei se plâng de preţurile mari la inputuri şi preţul ridicat al motorinei. Iar viticultorii din comună se plâng de costurile mari de producţie şi de subvenţiile foarte mici alocate viticultorilor comparativ cu subvenţiile date pe măsura 141 şi 112.
–  Cum se desfăşoară activitatea culturală şi şcolară la nivelul comunei şi ce locuri frumoase pot vizita turiştii în comuna Câlnic? Ştiu că pe teritoriul comunei, se găseşte şi Cetatea Câlnic, inclusă de ani buni pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, construită în secolul al XIII- lea…
– Pe partea culturală… avem Ansamblul folcloric al comunei al cărui instructor este prof. Alexandru Baş şi care a participat la diferite activităţi, urmând ca pe 27 mai să participe la concursul „Cultură pentru cultură”, la Doştad. Dacă ajungeţi în zonă, puteţi vizita un inedit Muzeu Etnografic în satul Deal, cu un inventar al gospodăriei ţărăneşti, unelte specifice muncilor tradiţionale din comuna Câlnic, elemente de port tradiţional şi obiecte de cult, exemplificări de meşteşuguri şi meşteri tradiţionali din zonă. La şcolile din Câlnic şi Deal învaţă un număr de 330 de elevi, care în săptămâna de „Şcoala Altfel” au avut diferite acţiuni, între care, plantat peste 200 de puieţi pe un teren degradat din comună. Aş vrea să revin la Cetatea Câlnic care „astăzi” a fost transformată într-un centru cultural ştiintific internaţional. Cetatea Câlnic este unul din monumentele de arhitectură cele mai interesante din secolul al XIII-lea. Ea ocupă un loc special între fortificaţiile ridicate de saşii transilvăneni, aflându-se în prezent pe lista Patrimoniului  Mondial UNESCO. A fost construită iniţial ca reşedinţă nobiliară, la mijlocul secolului al XIII- lea de către comitele Chyl de Kelling, Cetatea din Câlnic a fost concepută cu un donjon masiv de plan rectangular, folosit ca locuinţă, înconjurat cu ziduri masive, ce formau o incintă ovală, cu un turn spre sud şi un turn al porţii pe latura nordică. Sistemul de apărare era întregit de şanţul cu apă ce înconjura cetatea. Reşedinţă a nobililor saşi până în 1430, cetatea a fost vândută de ultimii descendenţi ai familiei nobiliare comunităţii ţăranilor  din Câlnic, care în prima jumătate a secolului al XVI-lea au început înalţarea unei noi centuri de ziduri, au fortificat turnul porţii cu o barbacană, iar în curtea interioară, pe ruinele unei construcţii mai vechi, au ridicat capela. Astăzi cetatea face parte din patrimoniul UNESCO şi este folosită ca principală locaţie de organizare a unor evenimente atât din viaţa comunităţii noastre cât şi în ceea ce priveşte promovarea turismului. Cetatea Câlnic, împreună cu celelalte monumente istorice, formează Centrul Cultural Internaţional, patronat de Institutul de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române din Cluj-Napoca şi Asociaţia ” Ars Transsilvaniae ” România.
– Ce-i lipseşte comunităţii locale în prezent?
– Ne aflăm la începutul dezvoltării comunei, deci, desigur îi lipsesc încă multe…Dar suntem pe drumul cel bun. În principal, gazul metan, apă şi canal şi regularizarea Văii Câlnicului, proces în derulare cu Apele Române.
– Cum aţi colaborat şi aţi fost sprijiniţi de către Consiliul Judeţean Alba şi de celelalte autorităţi judeţene?
– Din punctul acesta de vedere eu sunt mulţumit şi spun sincer că datorită în mare parte şi  lor am reuşit să realizăm ceea ce
v-am detaliat mai sus.
– În final, deoarece ne aflăm foarte aproape de data de 10 iunie 2012, dată la care vor avea loc alegerile locale în întreaga ţară, ce aţi dori să le transmiteţi locuitorilor comunei?
– Dacă sunt mulţumiţi să mă aleagă din nou, pentru a putea continua proiectele aflate în derulare pentru dezvoltarea comunei Câlnic.
Alexandra MATEŞ
Tinu MATEŞ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI