Întâlnire de suflet între moţii din Horea şi cei din satul Senereuş, judeţul Mureş

Însoţit de mai mulţi cetăţeni din comuna Horea, deputatul Corneliu Olar a participat duminica trecută la o întâlnire de suflet cu alţi moţi plecaţi de multă vreme de pe plaiurile Apusenilor şi care actualmente vieţuiesc în satul Senereuş, din judeţul Mureş. Pentru început despre fosta comună Sereuş până în 1968, actualmente satul Senereuş aparţinând comunei Bălbăuşeri,  ne-a vorbit învăţătorul Ioan Neag, originar prin grad de rudenie din Horea, născut şi stabilit de mic copil pe aceste meleaguri. D-l învăţător ne-a informat că venirea moţilor din Horea pe aceste meleaguri datează din anul 1918, după prima conflagraţie mondială iar după cel de-al Doilea Război Mondial tuturor participanţilor la războiul antihitlerist le-au fost atribuite suprafeţe de terenuri şi case (unele parţiale împreună cu saşi de baştină) inclusiv animale de tracţiune, atelaje pentru agricultură care au fost atribuite de guvernul Petru Groza cu prilejul reformei agrare din 6 martie 1945. La ora actuală există în acest sat peste 80% din populaţie bătrâni moţi, descendenţii lor până la cei mai mici, de la grădiniţă. Populaţia acestui sat este de 150 de familii totalizând circa 700 de locuitori iar la şcoală şi grădiniţă sunt cuprinşi 152 de elevi şi preşcolari. Satul este într-o sărăcie lucie cu terenuri pârloage de 50% din cauza costurilor ridicate a lucrărilor agricole existând în comună 56 de salariaţi care lucrează la instalaţiile de gaz metan care traversează satul spre alte localităţi. Am remarcat zeci de case părăsite de saşi într-o stare deplorabilă iar până la 1 septembrie 2010 şi şcoala era în aceeaşi stare. D-l deputat Corneliu Olar cunoscând această stare deplorabilă în tandem cu d-l deputat din Colegiul  6 Mureş, d-l Ion Stroian şi cu alţi parlamentari au venit ca să obţină un spaţiu şcolar revendicat de foştii proprietari prin cumpărarea acestuia cu suma de 5,1 mld lei, renovat 50% în interior, creându-se condiţii optime pentru derularea actului de învăţământ în condiţii civilizate. După unele lucrări de renovare recent finalizate noua şcoală a fost inaugurată în prezenţa a peste 500 de cetăţeni şi a ambilor parlamentari. Evenimentul a avut şi o a doua semnificaţie, deoarece în aceste zile s-au împlinit 226 de ani de la odiosul supliciu de pe Dealul Furcilor la care au fost supuşi Horea şi Cloşca. În acest act omagial au fost distribuite pliante cu gazeta ce evocă activitatea marilor martiri şi de asemenea cei peste 70 de horeni veniţi la rudele lor prin descendenţii lor s-au bucurat de o primire cordială de către toţi cetăţenii satului Senereuş, unde cu această ocazie d-l deputat Cornelui Olar, secretarul comunei Horea Ioan Mateş şi d-l viceprimar Ioan Trif le-au donat acestora tablouri sculptate cu portretele marilor martiri enunţaţi mai sus şi le-a fost prezentat un spectacol folcloric cu orchestra Centrului de cultură Horea, condusă de inimosul dirijor Nicuşor Mateş şi soliştii vocali Vasile Mateş şi Corneliu Olar care au interpretat cântece dedicate lui Horea şi Avram Iancu. Au jucat jocuri specifice moţilor atât oaspeţii cât şi localnicii. Deschiderea oficială a celor două evenimente a fost precedată de pertinente alocuţiuni ale celor doi parlamentari care au promis că în decursul acestui an o porţiune de 6 km de drum  neasfaltat (până la sfârşitul anului va fi asfaltat) şi alte posibile realizări edilitare dacă există potenţă financiară, toţi cetăţenii având speranţa că acest deziderat va prinde substanţă că ceea ce au promis ambii parlamentari, foşti primari nu sunt populisme ci viitoare realizări palpabile. Pregătirile cetăţenilor din Senereuş au fost impresionante şi sub aspect culinar de la felul întâi până la desert plus vinul nelipsit, ţuica moţească şi sucurile. Deşi primarul comunei este de naţionalitate maghiară Sagjebo Istvan, a apreciat atât alocuţiunile parlamentarilor dar şi modul de organizare a acestui eveniment cu cele două conotaţii enunţate mai sus. Am remarcat dorinţa fierbinte a deputatului Cornelui Olar „că şi aceşti moţi ai noştri merită o statuie sau un bust amplasat pe un soclu al marelui martir Horea pentru ca posteritatea moţilor din satul Senereuş să îşi cunoască trecutul istoric glorios”. Asta deoarece manualele de istorie de la ora actuală tratează trecutul acestor evenimente rezumat la 1/2 – 1/3 pagină, în timp ce moţii mai în vârstă îşi amintesc că răscoala de la 1784 şi revoluţia de la 1848 erau predate în 2 ore de curs.
Despărţirea a fost cu lacrimi dar cu promisiuni ale tuturor moţilor din Senereuş căci la vară vor veni să îşi vadă plaiurile natale ale lor şi descendenţilor, matricea moţescă din care s-au născut. Nu a participat primarul Marin Nicola, deoarece domnia sa a avut nobila misiune de a depune jerbe şi coroane de flori la statuia lui Horea din Fericet. La final mai menţionez faptul că părintele din Trifeşti şi părintele din Senereuş au oficiat cu această ocazie un ceremonial religios, la biserica din sat.
Mihai SICOE

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI