Infografic: Aproximativ 95% dintre români cred în Dumnezeu, dar numai 21% merg la biserică. Doar 27% consideră necesară organizarea unui referendum pentru definirea constituţională a familiei
Aproximativ 95% dintre cetăţenii români cred în Dumnezeu, dar numai 21% spun că merg săptămânal la biserică. 27% dintre români consideră necesară organizarea unui referendum pentru definirea constituţională a familiei, arată un infografic despre credinţa religioasă în România, realizat de Fundaţia Friedrich Ebert România.
Datele arată faptul că în România există „o diferenţă semnificativă” între a afirma credinţa într-o fiinţă divină şi manifestarea acordului faţă de perspectivele cultelor religioase cu privire la societate, o diferenţă şi mai mare existând între afirmarea credinţei şi activitatea religioasă propriu-zisă.
„Astfel, deşi există o minoritate activă şi puternic religioasă, pentru cea mai mare parte a societăţii credinţa are un rol mai degrabă redus, neconvertindu-se în acţiuni sociale şi politice concrete”, potrivit infograficului.
Acesta mai arată că aproape toţi cetăţenii României cred în Dumnezeu (95%) şi/sau se consideră religioşi (89%), 44% afirmă că se roagă zilnic, iar 33% se consideră „religioşi practicanţi”.
79% sunt de acord cu afirmaţia că „este necesar să crezi în Dumnezeu pentru a fi moral şi pentru a avea valori corecte”, iar 67% sunt de acord cu afirmaţia „homosexualitatea trebuie descurajată de societate”.
În schimb, doar 21% spun că merg la biserică săptămânal, 27% consideră necesar sau foarte necesar referendumul cu privire la definirea căsătoriei ca fiind permisă exclusiv între persoane de sex opus, în timp ce ponderea celor care cred că guvernul ar trebui să sprijine răspândirea valorilor religioase este de 46%.
„La prima vedere, România este o ţară în care credinţa într-o fiinţă divină este extrem de puternică şi de larg răspândită. Primează factorul „identitate”, acordul cu valori sau principii creştine fiind, în funcţie de subiect, uşor mai mic (…) Prin contrast, aplicarea în viaţa de zi cu zi a normelor religioase (ex. mersul la biserică) este mai puţin populară. Acţiunile propriu-zise care să marcheze o implicare mai puternică a religiei în societate (precum un referendum pe o temă conservatoare sau susţinerea cultelor de către stat) beneficiază de o susţinere minoritară. Astfel, se poate trage concluzia că religiozitatea în România este un fenomen complex şi multi-stratificat, existând multe stadii intermediare de poziţionare între auto-identificarea generică drept „religioasă/religios” şi activism/militantism”, se arată pe site-ul monitorsocial.ro.
Infograficul având ca temă credinţa religioasă în România a fost lansat în contextul referendumului iminent cu privire la definirea constituţională a familiei, iar sursele datelor folosite în infografic sunt studiul „Religious Belief and National Belonging in Central and Eastern Europe” (Pew Research Center), sondaje CURS şi Cult Research din ultimele opt luni, precum şi recensământul naţional din 2011, se precizează în comunicat.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
4 august 1919, armata română intră în centrul Budapestei, pentru a înlătura regimul bolşevic a lui Bela Kun. Soldaţii români au pus opinca pe Parlamentul din Budapesta
4 august 1919, armata română intră în centrul Budapestei, pentru a înlătura regimul bolşevic a lui Bela Kun. Soldaţii români au pus opinca pe Parlamentul din Budapesta Acum mai mult de 101 de ani, la 4 august 1919, armata română intra în centrul Budapestei. Acesta a fost finalul operaţiunilor militare care au adus României Transilvania. […]
3 august 1601: Bătălia de la Guruslău. Trupele lui Mihai Viteazul obțin victoria împotriva celor conduse de Sigismund Báthory
3 august 1601: Bătălia de la Guruslău. Trupele lui Mihai Viteazul obțin victoria împotriva celor conduse de Sigismund Báthory Bătălia de la Guruslău (maghiară Goroszló) – coordonată de Mihai Viteazul (1593 – 1601) în colaborare cu generalul Giorgio Basta, menită să-l înlăture pe Sigismund Báthory (1581-1598, 1599, 1601) de pe tronul Transilvaniei şi să reintegreze […]
FOTO | Turism și promovare turistică – Alba Iulia: „Drumul Prieteniei”, rută turistică între România și Bulgaria
„Drumul Prieteniei”, rută turistică între România și Bulgaria, proiect deschis la Alba Iulia În urmă cu câteva luni a avut loc la Alba Iulia deschiderea proiectului „Drumul Prieteniei”, un proiect al cărui obiectiv principal este acela de a dezvolta o rută turistică între România și Bulgaria, o rută culturală care să unească comunități situate de-o […]