În ciuda tuturor criticilor, tinerii chiar și-au spus cuvântul. Care a fost statistica în ceea ce privește populația tânără, care și-a exprimat dreptul de vot în cel de-al doilea tur al scrutinului electoral

Dacă în anii precedenți, indiferența și nepăsarea tinerilor în ceea ce privește situația politică de la noi din țară s-a regăsit prin procentul destul de scăzut al participării acestora la această acțiune civică, lucrurile au început, în ultimul timp, să se îmbunătățească.

Și continuă să crească. Din ce în ce mai mulți tineri au conștientizat faptul că, neparticiparea la vot îi face, practic, niște complici în acest joc politic murdar la care am asistat în ultimii ani. Acest lucru se datorează și organizațiilor studențești sau de tineret care au sprijinit și îndemnat mereu, în rândul populației mai „neimplicate”, această acțiune civică.

Prezența tinerilor, semnificativ mai mare decât la alegerile precedente, este un semn al faptului că demersurile inițiate de reprezentanții tinerilor, dar și situația politică, economică și socială, i-au determinat pe aceștia să iasă dintr-o stare de latență. Spre exemplu, la precedentele alegeri europarlamentare, prezența la vot a tinerilor a fost de aproximativ 20%.

Consiliul Tineretului din România (CTR), federația ce reprezintă vocea tinerilor din România la nivel național și internațional, a condamnat discursul public îndreptat împotriva tinerilor cetățeni, discurs care blama lipsa acestora la primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2019.

Printr-un comunicat al acestora pe pagina lor oficială, CTR anunța că, alături de majoritatea organizațiilor de și pentru tineret din România și nu numai, au încurajat constant tinerii să participe la procesele elective. Pe această cale, ei au dorit să le mulțumească celor aproape 2 milioane de tineri (1.915.610) cu vârsta între 18 și 34 de ani în România, și respectiv a celor 258.769 din Diaspora.

Conform datelor preluate de pe site-ul CTR, în primul tur al scrutinului electoral, în data de 10 noiembrie 2019 au participat la vot 39,48% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 34 de ani care domiciliază în România. De asemenea, în ceea ce privește participarea pe grupe de vârstă utilizată de Autoritatea Electorală Permanentă, tinerii între 18-24 de ani (41,38%) și cei între 25-34 de ani (38,51%), au votat similar cu alte categorii de vârstă, respectiv 35-44 de ani (43,26%), 45-64 de ani (54,17%) sau 65+ ani (51,50%).

În ceea ce privește turul al II-lea, o mobilizare mai bună din partea tinerilor s-a observat spre seară, Până la ora 22:00, au participat la vot 39.84% dintre tinerii cu domiciliul în România, mai mult cu 1.53% decât în primul tur, nefiind luate în calcul și voturile din Diasporă, unde 1 din 3 votanți e tânăr.

Astfel, în turul final al alegerilor prezidențiale din 2019, peste 50% dintre tinerii care au reședința în România au votat. Aproape 2 milioane de tineri cu vârste între 18 și 34 de ani au votat în țară în turul al II-lea al Alegerilor Prezidențiale 2019, iar în Diaspora numărul lor a depășit 361 de mii, potrivit datelor de la Biroul Electoral Central. În județul Alba, 44,91% dintre tineri cu vârsta până în 34 de an, și-a exercitat dreptul de vot, față de 42,95%, procentul fiind cu 1,96% mai mare față de primul tur.

Raportată la listele permanente de la AEP prezența la vot a tinerilor în țară a fost de 41,84%, însă dacă este raportată la populația rezidentă (care are încă reședința în România), calculată de Institutul Național de Statistică, prezența a fost de 50,93%.

În privința tinerilor care au votat în străinătate, fiindcă nu există date complete despre câți cetățeni români trăiesc în afața țării, am corelat emigranții temporari din categoria de vârstă 18-34 de ani din ultimii 3 ani (INS 2017-2019). Rezultatul este că 335.487 de tineri au plecat din țară în această perioadă, iar la a alegerile acestea au votat 361.104.

Eurostat arată că după cetățenie sunt peste 1 milion de români cu vârste între 20 și 34 de ani în statele Uniunii Europene și cele din afara spațiunui comunitar, dar de pe continent (1.004.475 cetățeni români în alte state europene). Cei mai mulți sunt în Italia, Germania și Spania.

De asemenea, tinerii au enumerat și cauzele care au generat o prezență puțin mai scăzută a tinerilor, din punct de vedere procentual, raportat la cei înregistrați cu domiciliul în România:

• 36,7% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani se aflau în risc de excluziune socială în 2018, conform unor date Eurostat. În aceste condiții, este clar că acești tineri sunt marginalizați în societate și există șanse semnificative ca ei să nu voteze.
• 18,1% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani, 21,5% dintre cei cu vârsta între 25 și 29 de ani, respectiv 20,3% cu vârsta între 30 și 34 de ani erau încadrați în 2018 ca fiind NEET, însemnând că nu au niciun loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională. În momentul de față, peste 1.000.000 de tineri resimt o nesiguranță socială, dificultățile inerente îndepărtându-i pe acești tineri de ceea ce ar presupune o cetățenie activă.
• Există diferențe semnificative în ceea ce privește numărul de cetățeni cu vârsta de peste 45 de ani, raportat la cei cu vârsta sub 45 de ani. De altfel, numărul cetățenilor aflați la mediana intervalului 45-64 de ani (1967 – 527.764 nou-născuți, 1968 – 526.091, 1969 – 465.764, 1970 – 427.034) este de câteva ori mai mare decât al celor aflați la mediana intervalului 18-34 de ani (1992 – 274.088, 1993 – 263.649, 1994 – 250.379, 1995 – 246.646). Prima categorie menționată a fost semnificativ influențată de adoptarea Decretului nr. 770/1966, care a interzis avorturile și care a fost abrogat după căderea regimului comunist în 1989. Menționăm că din punct de vedere demografic, România își continuă în mod abrupt declinul în absența unor politici guvernamentale în acest sens.
• În perioada 2013-2018, numărul tinerilor din România (în sensul Legii tinerilor nr. 350/2006, însemnând cetățenii cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani) a scăzut cu 2.471.349, de la 7.546.097, la 5.074.748, fiind vorba de o scădere de 32,75%. De asemenea, un număr semnificativ de tineri au emigrat din țară, neexistând date statistice certe cu privire la aceștia.

De asemenea, conform datelor furnizate de Eurostat, preluate de pe site-ul Edupedu, peste o jumătate de milion de români cu studii superioare trăiau în altă țară din UE în 2017, număr dublu față de 2008. Fenomenul brain-drain contracarat cu două inițiative locale. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică precizează că românii din Diaspora au cel puțin 630.000 de copii născuți în străinătate. În Marea Britanie, numărul nașterilor româncelor s-a triplat în 5 ani.

Tinerii demonstrează, în continuare, că le pasă de societatea în care trăiesc și că sunt tot mai activi și în viața politică.

surse: Edupedu.ro, CTR

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---