ÎCCJ judecă ultimul termen în procesul lui Dragnea: Instanţa a respins amânarea cerută de avocaţii liderului PSD. DNA a cerut MAJORAREA pedepsei
ÎCCJ a anunțat, luni, că respinge toate solicitările formulate de avocaţii inculpaţilor din procesul lui Liviu Dragnea, inclusiv cea de amânare, şi că judecă ultimul termen. Procurorul DNA a solicitat pedepse mai aspre: „Solicităm aplicarea unor pedepse spre limita medie, nu spre minim, aşa cum a apreciat instanţa de fond”.
Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă, luni, ultimul termen din dosarul în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.
Avocatul Adrian Toni Neacşu, care o reprezintă pe Olguţa Şefu, inculpată în procesul lui Liviu Dragnea, a cerut amânarea dosarului până după decizia Curţii Constituţionale de pe 5 iunie, dar şi evaluarea legalităţii modului de compunere a completului actual de 5 judecători.
„Vă rugăm evaluaţi incidenţa legalităţii compunerii prezentului complet a hotărârii CSM 505 din 21 martie/2019. Odată cu pensionarea unui judecător acesta este degrevat de dosare. Nu am invocat nelegala compunere, doar să evaluaţi legalitatea compunerii. Apelul să fie judecat de un complet legal constituit. Dacă aceată hot[râre a secţiei produce efecte”, a declarat avocatul, în faţa judecătorilor.
Adrian Toni Neacşu a cerut şi amânarea procesului până după decizia Curţii Constituţionale pe completurile specializate.
„Vă rugam să amânaţi termenul sau pronunţarea după 5 iunie până după decizia CCR.CCR a amânat pronunţarea pe conflictul juridic de natură constituţională. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu poate oferi garanţii de imparţialitate atât timp cât ÎCCJ este parte în acel conflict”, a completat Neacşu.
Întrebat de judecători care sunt standardele de lipsă de competenţă ale completului, apărătorul a precizat: „Există bănuiala că nu există condiţii de imparţialitate”.
Decizia DNA de luni vine după ce în luna aprilie, procurorul de la termenul respectiv, Raluca Mirică, a solicitat ca instanţa să sesizeze Curtea Constituţională cu două excepţii de neconstituţionalitate.
„Vă rog să luaţi act că renunţăm la susţinerea acestora. Din punctul nostru de vedere, niciuna nu are legătură cu soluţionarea acesteia cauze”, a spus în faţa judecătorilor procurorul DNA.
Procurorul de şedinţă din procesul lui Liviu Dragnea a anunţat, luni, instanţa supremă, că renunţă la cele două solicitări de sesizare a Curţii Constituţionale, dar şi la cererea de schimbare a încadrării juridice pentru trei inculpaţi, instanţa luând act de aceste renunţări.
Apoi, procurorul DNA a renunţat şi la solicitarea proprie de schimbare a încadrării juridice a trei inculpaţi, printre care şi Liviu Dragnea.
„În raport de limitele apelului declarat de noi, care vizează 3 din 11 inculpaţi, apreciez că solicitarea de analizare a încadrarii juridice ar crea premisele unei analize inechitabile pentru toţi inculpaţii. Abuzul în serviciu este comis în participaţie, ca şi falsul intelectual, iar încadrarea juridice ar trebui făcută în echitate. Prin cererea noastră, nu s-ar putea schimba. Renunţăm şi la cererea de schimbare a încadrării juridice”, a anunţat procurorul.
Judecătorii instanţei supreme au luat act şi de renunţarea la cererea de schimbare a încadrării juridice.
*Dragnea, condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni
Pe 21 iunie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat pe Liviu Dragnea la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu în dosarul DGASPC Teleorman, care vizează angajarea fictivă a Adrianei Botorogeanu şi Anisei Niculina Stoica. Pedeapsa a rezultat după ce a fost anulată suspendarea pedepsei din Dosarul Referendumul.
Potrivit procurorilor, cele două angajate nu s-au prezentat la serviciu şi nici nu au prestat vreuna dintre activităţile înscrise în contractul lor de muncă semnat cu DGASPC Teleorman, desfăşurându-şi de fapt activitatea la sediul PSD Teleorman.
DNA susţinea că, în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, Liviu Dragnea coordona şi controla activitatea DGASPC Teleorman, instituţie în cadrul căreia au fost încadrate Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica.
Procurorii afirmau că Liviu Dragnea a determinat-o pe Anisa Niculina Stoica să se angajeze şi să fie remunerată în cadrul DGASPC Teleorman.
Dragnea mai este acuzat că a contribuit, prin influenţa pe care o avea în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, ca Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica să fie menţinute în funcţie la DGASPC Teleorman.
Surse: mediafax.ro; stirileprotv.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Actualitate
Intuiție sociologică: Sociologul Alin Tomuș a anticipat prezența la vot record, de peste 60%, de la alegerile prezidențiale și faptul că diferența dintre candidați nu va fi la limită
Intuiție sociologică: Sociologul Alin Tomuș a anticipat prezența la vot record, de peste 60%, de la alegerile prezidențiale și faptul că diferența dintre candidați nu va fi la limită Sociologul albaiulian Alin Tomuș a anticipat prezența la vor record, de peste 60%, de la turul al alegerilor prezidențiale 2025. „În contextul alegerilor de duminică, 18 […]
Rezultate oficiale FINALE ale alegerilor prezidențiale 2025, turul 2, în Alba: Nicușor Dan a câștigat în județ cu un scor de 51,70%
Rezultate oficiale FINALE ale alegerilor prezidențiale 2025, turul 2, în Alba: Nicușor Dan a câștigat în județ cu un scor de 51,70% Nicușor Dan, candidatul independent, a câștigat alegerile prezidențiale 2025, turul 2, în Alba cu un scor de 51,70 %, adică un total de 90.248 de voturi, conform rezultatelor finale. Este o diferență de […]
Vouchere pentru alimente 2025: Când se dă ajutorul de 125 de lei, pe carduri sociale, pentru pensionarii cu venituri mici, în luna iunie
Vouchere pentru alimente 2025: Când se dă ajutorul de 125 de lei, pe carduri sociale, pentru pensionarii cu venituri mici, în luna iunie Programul „Sprijin pentru România” continuă și în anul 2025, aducând în luna iunie prima tranșă de ajutor financiar pentru românii cu venituri reduse. Este vorba despre o sumă de 125 de lei, […]