Hărţuirea sexuală ar putea fi sancționată şi dacă nu este repetată, ci realizată o singură dată și în afara relațiilor de muncă. Proiect

Hărţuirea sexuală ar putea fi sancționată şi dacă nu este repetată, ci realizată o singură dată și în afara relațiilor de muncă. Proiect

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunţat joi, 26 martie 2026, că depune un proiect pentru ca hărţuirea sexuală să fie incriminată indiferent dacă există sau nu relaţii de muncă.

Potrivit iniţiatoarei, infracţiunea de hărţuire sexuală nu mai reflectă, aşa cum este ea definită în Codul penal, realităţile din societatea contemporană şi formele moderne prin care comportamentele abuzive se pot manifesta.

Diana Buzoianu depune un proiect de lege pentru ca incriminarea să fie extinsă şi în afara relaţiilor de muncă şi propune totodată ca hărţuirea sexuală să poată fi sancţionată şi dacă nu este repetată, ci realizată o singură dată, atunci când sunt puse presiuni ce creează o stare de temere, când victima se află în îngrijirea abuzatorului sau când este elev al acestuia.

„Femeile şi fetele din România trebuie să fie în siguranţă. Hărţuirea sexuală este o infracţiune care, astăzi, e legată de existenţa unei relaţii de muncă şi care trebuie să fie repetată pentru a fi sancţionată. Dar de ce acceptăm aceste condiţii ca fiind naturale? Dacă o femeie e hărţuită de cineva cu care nu are relaţii de muncă, de ce e mai puţin gravă fapta?

Dacă hărţuirea e realizată cu presiune, iar victima e, de exemplu, studenta abuzatorului, de ce considerăm normal ca fapta să fie pedepsită doar dacă e repetată, când acolo e clar o disproporţie uriaşă de putere? De ce nu e sancţionată direct? Aceste întrebări au un răspuns evident: e nevoie de îmbunătăţirea legii”, a declarat Diana Buzoianu, potrivit unui comunicat de presă.

Ce prevede în prezent Codul penal

În forma actuală a Codului penal, hărţuirea sexuală este incriminată dacă e vorba de „pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relaţii de muncă sau al unei relaţii similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situaţie umilitoare”.

Or, realitatea socială arată că hărţuirea sexuală nu se consumă exclusiv în sfera relaţiilor de muncă şi similare acestora. În mod practic, comportamentele inadecvate de pretindere a unor favoruri sexuale pot apărea în contexte diverse: în relaţii de prestări servicii, în mediul educaţional, în relaţii de dependenţă informală ori, frecvent, în spaţiul public şi în interacţiuni mediate digital, se precizează în comunicat.

Proiectul USR propune modificarea Codului penal, astfel încât hărţuirea sexuală să fie definită drept „pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situaţie umilitoare”.

Dacă fapta a fost comisă în cadrul unei relaţii de muncă sau similare, limitele de pedeapsă urmează să se majoreze cu jumătate.

Totodată, chiar dacă nu are un caracter repetat, proiectul USR propune extinderea răspunderii penale şi pentru fapta de a pretinde favoruri de natură sexuală dacă a fost utilizată orice formă de presiune asupra victimei şi e de natură să-i producă acesteia o stare de temere, într-una din situaţiile următoare:

a) victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului;

b) fapta a fost comisă de către un membru al familiei sau de către o persoană care convieţuieşte cu victima;

c) victima se află într-o stare de vulnerabilitate vădită, datorată vârstei, bolii, unui handicap fizic sau psihic, sarcinii sau unei situaţii de dependenţă;

d) fapta a fost săvârşită de două sau mai multe persoane împreună.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI