Gabriel Resources cere anularea hotărârii în disputa privind proiectul minier de la Roșia Montană. Motivul: doi jurați se aflau în conflict de interese

Gabriel Resources cere anularea hotărârii în disputa privind proiectul minier de la Roșia Montană. Motivul: doi jurați se aflau în conflict de interese

Compania canadiană Gabriel Resources cere anularea hotărârii din 8 martie 2024, prin care s-a dat câștig de cauză României în disputa privind proiectul minier de la Roșia Montană, se arată într-un document publicat de Centrul Internațional pentru Soluționarea Litigiilor privind Investițiile (International Centre for Settlement of Investment Disputes, ICSID).

Cum au votat arbitrii

În esență, cei de la Gabriel Resources acuză conflicte de interese în care s-ar fi aflat cei doi arbitri/jurați care au respins acțiunea companiei miniere, ce solicita daune de până la 6 miliarde de dolari din partea statului român.

De asemenea, sunt indicate presupuse legături între unul dintre arbitri și casa elvețiană de avocatură care a reprezentat România. Completul de arbitri a fost format din Pierre Tercier (Elveția), propus de către secretarul general ICSID, Horacio Grigera Naon (Argentina), propus de către Gabriel Resources și Zachary Douglas (Australia, devenit cetățean elvețian în 2023), propus de către statul român. Tercier și Douglas au votat pentru respingerea acțiunii, astfel încât România a câștigat disputa comercială.

Se contestă independența tribunalului ICSID

„Hotărârea trebuie să fie anulată deoarece majoritatea tribunalului nu a avut calitățile de independență și imparțialitate pe care le impune Convenția ICSID. Secretarul general al ICSID l-a numit președinte pe prof. Pierre Tercier, un cetățean elvețian care a avut multiple legături personale, instituționale și profesionale cu arbitrul desemnat de partea pârâtă (România – n.r.), prof. Zachary Douglas, și cu avocatul pârâtului cu sediul la Geneva, LALIVE, precum și un istoric decizional care favorizează în mod covârșitor statele pârâte în litigiile de investiții.

Rezultatul a fost o majoritate a tribunalului lipsită de imparțialitate, contrar celor mai elementare cerințe stabilite în Convenția ICSID”, susțin reprezentanții companiei canadiene.

Aceștia mai afirmă că profesorul Zachary Douglas nu a dezvăluit că, în timpul arbitrajului, a dobândit cetățenia elvețiană, „care se suprapune cu cea a profesorului Tercier”, fapt care „a refuzat reclamanților și celorlalți membri ai tribunalului posibilitatea de a aborda această schimbare semnificativă a circumstanțelor”.

De asemenea, arbitrul Douglas mai este acuzat că nu a dezvăluit că, în timpul arbitrajului, a luat drept client un ONG care a lucrat în opoziție față de cererile de arbitraj ale lui Gabriel și față de proiectul minier, care a fost principalul subiect al arbitrajului”.

Presupuse legături cu casa de avocatură a României

În opinia companiei canadiene, tribunalul ICSID nu ar fi fost constituit în mod corespunzător și ar fi existat abateri grave de la normele fundamentale de procedură care garantează fiecărei părți un tratament egal și dreptul de a fi audiată de un tribunal imparțial și independent.

„Reclamanții (Gabriel Resources) au aflat că legăturile personale, de afaceri și profesionale dintre prof. Tercier, prof. Douglas și avocatul de arbitraj al pârâtului, LALIVE, sunt mult mai extinse și sunt complet incompatibile, pentru orice observator terț rezonabil, cu o aparență de independență și imparțialitate”, se mai precizează în document.

O altă problemă în constituirea completului de arbitraj ar fi fost, în opinia companiei private, istoricul celor doi arbitri care au dat câștig de cauză României (Pierre Tercier și Zachary Douglas) de luare a deciziilor în cazurile privind tratatele de investiții, despre care susțin că favorizează în mod covârșitor statele respondente.

„Istoricul lor decizional în astfel de cazuri, împreună cu toate celelalte fapte și circumstanțe, a agravat și mai mult aparența pentru orice observator terț rezonabil că abordarea majorității în luarea deciziilor ar fi caracterizată de prejudecăți de grup și, prin urmare, disproporționat de favorabilă respondentului în acest caz”, susțin cei de la Gabriel Resources. Aceștia aduc în discuție și presupuse legături ale arbitrului Douglas cu casa de avocatură elvețiană, precum și faptul că ar fi fost mentor al unui asociat LALIVE cu sediul la Londra.

„În urma emiterii hotărârii, reclamanții au aflat, de asemenea, că în timpul arbitrajului, cel puțin încă din 2022, prof. Douglas a luat drept client ONG-ul «Friends of the Earth», care s-a opus activ timp de mulți ani proiectului Roșia Montană, cererilor de arbitraj ale lui Gabriel în acest caz și sistemului de arbitraj investitor-stat, în general. Acest lucru este evident în rapoartele a doi dintre martorii experți ai pârâtului și în mai multe exponate prezentate în acest arbitraj”, se mai precizează în acțiunea companiei canadiene.

Vor cel puțin anularea cheltuielilor de judecată

Gabriel Resources cere ca, în cazul în care hotărârea de anul trecut va fi menținută, să fie anulată, cel puțin, obligația de a plăti României cheltuieli de judecată în valoare de circa 10 milioane de dolari. Statul român, prin ANAF, a pus sechestru pe acținile Gabriel Resources la societatea Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) cu scopul de a putea recupera suma respectivă.

În martie 2025, comitetul de arbitri care va analiza cererea de anulare a stabilit că Gabriel Resources trebuie să prezinte o garanție bancară sau de la o parte terță cu solvabilitate dovedită pentru a menține suspendarea hotărârii din 8 martie 2024. În caz contrar, decizia de suspendare va fi anulată, iar România va putea trece la executarea silită a subsidiarei RMGC.

Potrivit calendarului stabilit de comitetul de arbitri, statul român are termen până la data de 1 iulie 2025 să răspundă acuzațiilor formulate de cei de la Gabriel Resources. Cei trei arbitri care vor decide cu privire la acțiunea companiei canadiene sunt Eduardo Zuleta (Columbia, președinte), Lawrence Boo (Singapore) și Maxi Scherer (Germania).

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI