Foto-Video| Parcul eolian și vârful Curcubăta Mare – noile atracţii turistice din Munţii Apuseni

Parcul eolian și vârful Curcubăta Mare, Munții Bihorului- noile atracţii turistice din Munţii Apuseni

Judeţul Alba este printre puţinele din ţară care are relief muntos situat în două mari grupe muntoase ale României: în partea de sud se găsesc Munţii Şureanu, care fac parte din Carpaţii Meridionali, iar în partea de vest şi nord sunt Munţii Apuseni, ce deţin cel mai înalt vârf din Carpaţii Occidentali: vârful Bihor sau Curcubăta Mare – 1849 m altitudine, situat la limita judeţului Alba cu judeţul Bihor.

Pentru turiştii mai experimentaţi, montaniarzi şi nu numai, cucerirea unui vârf înalt este un prilej de bucurie şi satisfacţie personală care greu se poate descrie în cuvinte. Iar cum în judeţul nostru se află chiar cel mai înalt vârf din Carpaţii Occidentali, urcarea acestuia până la 1849 metri pentru a vedea tot relieful de jur-împrejur până la mari depărtări atunci când este vreme senină, este o împlinire personală pentru numeroşi iubitori ai muntelui. Din fericire pentru cei mai mulţi, pentru a ajunge până acolo, pe Curcubăta Mare, nu mai este un lucru aşa de dificil de când au apărut autovehiculele offroad şi cele 4×4, iar de anul trecut principalul drum de acces pe acest vârf este accesibil în afara anotimpului rece chiar şi autoturismelor obişnuite, fără echipare specială pentru a urca pe munte.

Accesibilitatea muntelui pe acest drum nu este datorată statului român sau unor administraţii publice de orice fel, ci unei firme private româneşti, care a realizat cea mai mare investiţie din ultimul timp în Apuseni, finalizată recent: proiectul „Amenajare parc eolian Curcubăta”, cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în valoare totală de 110.549.849 lei – din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 58.866.071 lei. Mai exact, pentru realizarea acestui parc eolian aflat pe terenul aparţinător comunei Avram Iancu, firma clujeană S.C. ENERGOPROIECT S.R.L. a fost nevoită să modernizeze drumul de acces spre Curcubăta Mică, vârful de 1769 m altitudine sub care se găsesc înşirate cele 5 turbine eoliene şi situat la o distanţă de aproximativ 3 km de Vârful Bihor.

Acest drum nivelat şi pietruit, dar care în ultimul timp a început deja să se deterioreze, a fost o „mană cerească” pentru cele câteva familii care deţin stâne de vară pe versantul nordic al vârfului Curcubăta Mică, pentru cei care încă mai deţin fonduri forestiere în zonă, pentru că o mare parte a acestora au fost tăiate, pentru cei care culeg fructe de pădure, pentru angajaţii releului de televiziune şi telecomunicaţii de pe vârful Bihor, dar mai ales pentru turiştii care vin pe munte până pe vârfurile Bihor, Curcubăta Mică şi să vadă „minunea inginerească” reprezentată de cele 5 turbine eoliene cu o înălţime de 105 metri fiecare. Pentru a ajunge la parcul eolian, drumul forestier de acces 255 porneşte din DN 75 spre stânga, de la aproximativ 1 km depărtare de centrul comunei Arieşeni şi urcă pe Valea Şteiului, pe o distanţă de aproximativ 11 km, până la şaua dintre vârful Bihor şi Curcubăta Mică, iar de acolo se ramifică spre cele două vârfuri, diferenţa de nivel a acestui drum de acces fiind de peste 900 m.

Am parcurs în urmă cu mai mulţi ani acest drum, dar atunci era foarte prost întreţinut şi nu se putea merge pe acolo decât cu autovehicule mai înalte sau cu cele care aveau tracţiune integrală. Într-o recentă vizită dintr-o după-amiază de week-end, am întâlnit pe munte aproximativ 10 maşini de turişti, veniţi atât din alte părţi, cât şi din zona Munţilor Apuseni, care au profitat de vremea frumoasă pentru a urca pe cele două vârfuri apropiate ca să vadă priveliştea până în depărtare şi parcul de eoliene. Ulterior, am întrebat pe un bărbat de la stână, un localnic din comuna Arieşeni, despre mulţimea turiştilor care urcă în ultimul timp pe munte, după construcţia parcului eolian, acesta declarându-ne că sosesc în număr mare în această vară, mai ales în zilele de la sfârşitul săptămânii.
Iată cum o investiţie cu caracter economic devine o atracţie prin ea însăşi şi deschide accesul turiştilor spre două vârfuri altfel izolate din Munţii Apuseni.
Ovidiu CULDA

[nggallery id=2555]

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI