FOTO/ VIDEO| Festivalul Dilema Veche: Concert de muzică folk italiană cu melodii din ultimii 30 de ani, în Piața Cetății din Alba Iulia
Ziua de sâmbătă în care dilematicii de pretutindeni prezenți la evenimentul din acest weekend, de la Alba Iulia, au mai avut la dispoziție vizionarea unui film, dezbateri și o sesiune de lectură, s-a încheiat cu două concerte.
De la ora 21.00 Festivalul Dilema Veche a adus pe scena din Piața Cetății concertul ”Bella Ciao” cu muzica folk italiană a ultimilor 30 de ani interpretată de Ginevra Di Marco, Lucilla Galeazzi, Elena Ledda şi Alessio Lega.
Potrivit organizatorilor, în 1964, spectacolul Bella Ciao a marcat începutul renaşterii folkului italian, interpretat, atunci, de Caterina Bueno, Giovanna Daffini, Giovanna Marini, Gruppo di Piadena, Ivan Della Mea, Michele L. Straniero şi Sandra Mantovani, printer alţii. În prezent, la peste 50 de ani de la concertul original, inovarea constă în aranjamentele orchestrate de acordeonistul Riccardo Tesi și talentul invitaților de azi.
Precizăm că la scurt timp de la începerea concertului, organizatorii de la București (care au încasat peste 100.000 de euro din taxele și impozitele albaiulienilor și locuitorilor din întregul județ), ne-au interzis sa filmăm și să fotografiem. Această decizie surprinzătoare ne împiedică să vă ținem la curent, în continuare, cu desfășurarea evenimentului din municipiul nostru.
[nggallery id=2576]
Ultimul eveniment muzical al zilei a fost concertul susținut de Hakeshet Klezmer Band Oradea, în Curtea interioară UM 01684. Spectatorii au avut ocazia să asculte muzica încărcată de tradiţiile ebraice, dar şi inspirată şi îmbogăţită de culturile populare ale zonelor geografice unde au ajuns evreii, impresiontă prin sinceritatea sentimentelor.
Hakeshet Klezmer Band Oradea s-a înfiinţat în 2006 și este formația de muzică klezmer a Comunității Evreilor din Oradea. În urma succesului de la debut, formația a fost invitată să deschidă săptămâna Euroiudaica din cadrul Festivalului Culturii Europene 2007 la Sibiu, an în care Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană. Au urmat și concerte la Teatrul Evreiesc din București, la Sinagoga din Brașov și în Sala Filarmonicii din Oradea. Membrii formației sunt: Bogdan-Bodis Adam – pian și sintetizator, Cătălin Chirilă – clarinet, Levi Nicolae – vioară, Boros-Konrad Petru – contrabas, Ilie Pop – trombon, Trendler Iosif – percuţie.
Au mai participat la nenumărate concerte în Oradea, cît şi în ţară – dintre care enumerăm doar cîteva: Săptămîna culturii idiş la Ambasada Austriei, Festivalul “Avram Goldfaden”, organizat de Institutul Cultural Român 2014, Mediaş MECEFF 2012, 2014, 2015, la Cluj-Napoca, Zilele Maghiarilor 2014, Sighişoara, Tîrgu Mureş, Timişoara, Galaţi, Braşov – şi peste hotare, la Debrecen (Ungaria), Tsfat (Israel, 2008) şi au reprezentat România la Klezfiesta 2009, în Buenos Aires.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Ştirea zilei
Tânăr de 20 de ani, din Ciugud, condamnat la închisoare cu suspendare, după ce a provocat un accident mortal: Victima, chiar tatăl său
Tânăr de 20 de ani, din Ciugud, condamnat la închisoare cu suspendare, după ce a provocat un accident mortal: Victima, chiar tatăl său Un tânăr în vârstă de 20 de ani din comuna Ciugud, care a provocat un accident rutier în urmă cu 2 ani, în urma căruia a decedat tatăl său, și-a aflat prima […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
MESAJE de CRACIUN 2024. URARI şi FELICITARI de Sărbători pe care le puteţi trimite celor dragi
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
Povestea sau legenda lui Moș Crăciun
-
Ştirea zileiacum o zi
Renii lui Moș Crăciun. Povestea renilor. Care sunt numele lor și cum îi ajută aceștia pe Moșul
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
MESAJE SMS de CRĂCIUN 2024 în limba ENGLEZĂ. Idei de URĂRI şi Felicitări în română şi engleză !
-
Curier Județeanacum 3 zile
Mesaje de Crăciun 2024 în limba italiană, traduse în limba română. Cântece tradiționale de Crăciun în limba italiana
-
Curier Județeanacum 3 zile
Obiceiuri, tradiții și superstiții de Ignat – Ziua sacrificării porcului de Crăciun