FOTO: Viceprimarul Gabriel Pleşa şi consilierul local Dorin Pocol au participat la sărbătorirea hramului Chişinăului

Împletirea dintre spirit şi tradiţie a dus la celebrarea începând cu 1994, în fiecare an, a hramului oraşului, un eveniment care marchează şi aniversarea Catedralei Maicii Domnului din capitala Moldovei. De vreme ce natura creştinească a oraşului înfrăţit cu Alba Iulia a generat această sărbătoare, evenimentele dedicate acestei zile au început la Catedrală, dar şi cu depuneri de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt.

”Pentru Chişinău este o sărbătoare mare, iar evenimentele din Piaţa Marii Adunări Naţionale sunt organizate de toate preţurile de sector. E încântător să faci parte dintr-o sărbătoare a spiritului, veche şi neîntinată. Nu am răspuns acestei invitaţii doar din curtoazie instituţională ci, pentru că, în ultimul timp se vorbeşte tot mai mult despre Moldova, dar uneori pare că nu ştim suficient despre cei care până nu demult erau parte din România. Această sărbătoare este, într-un sens, parte din destinul nostru comun. Iar simbolul unităţii se altoieşte doar prin recunoaşterea a tot ceea ce România şi Moldova, Alba Iulia şi Chişinău au în comun”, a declarat viceprimarul Gabriel Pleşa.

Se consideră că, oficial, Chişinăul a fost înregistrat că localitate rurală în luna octombrie a anului 1436, cu câteva zile înainte de Pocroave. Însă cel mai vechi document în care a fost atestat oraşul este hrisovul lui Ștefam cel Mare de la 1466, prin care unchiul domnitorului avea drept de stăpânire asupra Chişinăului.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI