FOTO| Un tânăr din Alba produce dulceţuri după reţete tradiţionale, pe sobă încălzită cu lemne. Combinații inovatoare între sfeclă roșie, ghimbir și mere, dar și dovleac și scorțișoară

Un tânăr din Alba produce dulceţuri după reţete tradiţionale, pe sobă încălzită cu lemne. Combinații inovatoare între sfeclă roșie, ghimbir și mere, dar și dovleac și scorțișoară

Alin Petric este un tânăr din satul Cetea, judeţul Alba, care produce dulceţuri după reţete tradiţionale. Produsele comercializate sub marca ”Gustul de Cetea” prezintă combinaţii mai puţin încercate de oameni, cum ar fi sfeclă roşie, mere şi ghimbir sau dovleac, mere şi scorţişoară.

Pe lângă dulceaţă, face şi siropuri de casă. Îşi vinde produsele la târguri tradiţionale, colaborează şi cu diferite băcănii din ţară, dar şi-a deschis şi un magazin online care se numeşte „Gustul de Cetea”.

“Sunt producător de dulceţuri artizanale – aşa le zic eu -, făcute pe sobă încălzită cu lemne, în făbricuţa mea din Cetea”, se prezintă Alin Petric. Pasiunea o are de când era mic, atunci când îşi petrecea copilăria în casa bunicilor, într-un cătun din Munţii Apuseni. Absolvent al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj Napoca — Facultatea de Inginerie şi Management în Alimentaţie şi Agroturism şi al unui master european axat pe dezvoltarea produselor cu indicaţie geografică şi a celor locale, Alin Petric a vrut să pună în practică ceea ce a învăţat în timpul studiilor.

A urmat, apoi, un master în Franţa, tot în domeniul alimentar. După ce s-a întors în ţară cu 5.000 euro, bani strânşi în câteva luni de muncă, tot în domeniul lui, în Franţa şi în Elveţia, în urmă cu trei ani a curmat revolta şi şi-a împlinit visul. Alin Petric şi-a folosit din plin experienţa franceză pentru a pune în valoare resursele de fructe şi legume din zona Apusenilor. A văzut cum ştiu francezii să valorifice tezaurul inestimabil al bogăţiilor naturale locale: „Noi, românii, suntem mai delăsători decât ei în această privinţă. Avem aceste resurse pe care nu vrem să le vedem sau le neglijăm. Aşa că am căutat să iau cunoştinţele lor şi să le aplic realităţilor şi necesităţilor noastre”.

Astfel a transformat o parte din casa în care locuieşte împreună cu părinţii săi într-o făbricuţă la sat, corp de clădire pe care l-a adaptat la cerinţele sanitare şi de igienă europene. La sfârşitul masterului, în 2013 a început să pună pe hârtie primele idei pentru întemeierea unei mici făbricuţe la sat. Atunci a reuşit să proceseze o parte din recolta de prune din livada proprie, iar pentru a veni şi în sprijinul micilor producători din satul său şi din împrejurimi a achiziţionat de la aceştia restul fructelor necesare. Influenţat şi de cele descoperite în timpul masterului urmat în Franţa, dar şi pentru a-i ajuta pe consătenii săi care se confruntau cu o lipsă a unei pieţe pentru sfecla roşie, Alin Petric a creat şi sortimente mai inovatoare de dulceţuri, cum ar fi cea de sfeclă roşie, mere şi ghimbir sau cea de dovleac, mere şi scorţişoară.

Produsele sub brandul „Cetea – Gustul din Apuseni” sunt realizate manual, nu conţin nici un conservant, fiind obţinute doar prin fierbere. „Comparativ cu un borcan de dulceaţă de la raftul unui supermarket, al meu e mai scump; dacă stăm să ne uităm efectiv, preţul este dublu! Dar şi conţinutul de fructe este dublu la borcanele mele. Practic, ar fi acelaşi preţ pe conţinutul de fructe!”, susţine artizanul dulceţurilor din Alba. În plus, conservarea o face doar prin fierbere, conţinutul se pune în borcan fierbinte, la 80-90 de grade, şi se ţine aşa la cald de pe o zi pe alta, uneori chiar şi două zile. Are borcane de dulceaţă păstrate şi timp de doi ani. Le-a dus la analiză şi nu au dezvoltat nici un microorganism. În funcţie de sortiment, borcanele de dulceaţă de 300 g costă între 12 şi 15 lei.

Ajutat în procesarea produselor şi de mama sa, Alin a reuşit să scoată pe piaţă şi sortimente de dulceaţă tradiţionale, cum ar fi cele de prune, de corcoduşe, de vişine sau de măceşe, de piersici de vie şi de cătină. În făbricuţa lui de la Cetea, prepară şi siropuri de casă, cum ar fi de muguri de pin sau de salcâm. I-a venit ideea să creeze şi o reţetă de dulceaţă în care să folosească şi sfeclă roşie, asta după ce a observat că este o lipsă a unei pieţe pentru desfacerea acestei specii. „Nu se puteau găsi clienţi pentru toată producţia care era în zonă şi am încercat diferite combinaţii. Ideea este preluată, în principiu, din Franţa, însă a venit pentru că nu aveam ce face cu surplusul de sfeclă. Nu voiam să fie doar sfeclă şi am amestecat şi puţin măr şi ghimbir, ca să dea o notă aparte. Acelaşi lucru l-am făcut şi pentru dulceaţa de dovleac. Acolo am ales scorţişoară, care dă o savoare şi un parfum specific”, a spus tânărul antreprenor.

Sursa: adevarul.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI