Foto | Trei porți, două milenii și o singură cetate: Arheologii deschid o nouă „Poartă a Timpului” la Alba Iulia

Trei porți, două milenii și o singură cetate: Arheologii deschid o nouă „Poartă a Timpului” la Alba Iulia

Unul dintre cele mai spectaculoase puncte arheologice din Alba Iulia intră din nou în atenția cercetătorilor. În partea de est a Cetății Alba Carolina au fost reluate cercetările arheologice sistematice, într-un loc în care istoria orașului poate fi citită strat cu strat, de la Apulum roman până la fortificația habsburgică. Trei porți aparținând unor epoci diferite se află pe același aliniament: poarta castrului legiunii a XIII-a Gemina, Poarta medievală Sfântul Gheorghe și Poarta Carol, a III-a, a cetății bastionare.

Locul capătă astfel o valoare aparte pentru înțelegerea evoluției orașului Alba Iulia. Sub construcțiile mai recente se află vestigiile unor epoci care au modelat succesiv destinul orașului: perioada romană, Evul Mediu, Principatul Transilvaniei și administrația austriacă.

Cercetările sunt organizate de Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, în cadrul unui proiect finanțat din bugetul alocat de Consiliul Județean Alba, iar săpătura este coordonată de dr. Anca Timofan, arheolog în cadrul muzeului și responsabil științific al cercetării.

Trei porți, trei epoci, aceeași axă istorică

Elementul spectaculos al sitului este reprezentat de suprapunerea unor construcții defensive aparținând unor perioade istorice distincte. Pe același aliniament pot fi urmărite urmele porții estice a castrului roman, ale fortificației medievale și ale cetății bastionare de epocă modernă.

„Porțile Mileniilor formează un ansamblu unic, care poate deveni un traseu turistic spectaculos, oferind vizitatorilor posibilitatea de a urmări succesiunea epocilor și a fortificațiilor reprezentative pentru istoria orașului Alba Iulia”, subliniază reprezentanții Muzeului Național al Unirii Alba Iulia.

Conceptul de „Poartă a Timpului” descrie, în acest caz, nu doar metaforic, ci și arheologic, ceea ce se întâmplă în teren. Fiecare strat dezvăluit de cercetători aduce la lumină o nouă etapă din istoria orașului.

„Șantierul arheologic a devenit și el o «Poartă a Timpului», un loc unde se descoperă mai multe construcții care se suprapun, aparținând unor epoci diferite: epoca romană, reprezentată de castrul legiunii a XIII-a Gemina, datat în secolele II–III d. Hr., perioada medievală timpurie, din secolele IX–XII, perioada Principatului Transilvaniei, din secolele XVI–XVII, și administrația austriacă, din secolele XVIII–XIX”, explică specialiștii muzeului.

La peste patru metri adâncime începe povestea romană

Una dintre cele mai importante mize ale cercetării actuale este documentarea structurilor descoperite în anii precedenți și stabilirea relației acestora cu planurile istorice ale cetății.

Săpătura este dificilă, în special din cauza adâncimii la care se află vestigiile și a amplasării lor pe bastion. Cu toate acestea, cercetătorii au decis extinderea suprafeței investigate pentru a putea verifica și documenta structurile identificate în teren în raport cu planul cetății realizat de Giovanni Morando Visconti în anul 1711.

„Deși cercetarea este dificilă din cauza adâncimii și a amplasamentului pe bastion, am extins săpătura pentru a verifica și documenta în continuare structurile identificate în teren în raport cu planul cetății întocmit de Giovanni Morando Visconti în 1711”, transmit reprezentanții Muzeului Național al Unirii Alba Iulia.

La peste patru metri sub nivelul actual al terenului, cercetătorii au ajuns însă la o epocă mult mai veche.

„La o adâncime de peste 4 metri, sub fundațiile medievale, am ajuns în epoca romană, la poarta estică a castrului de la Apulum”, precizează muzeul.

Este vorba despre Porta praetoria, poarta principală a castrului legiunii a XIII-a Gemina. Descoperirea, identificată în 2025, reprezintă una dintre cele mai importante contribuții recente la cunoașterea fortificației romane de la Apulum.

Prin această poartă se realiza accesul, de-a lungul via praetoria, către principia, clădirea comandamentului militar.

„Porta praetoria este una dintre marile descoperiri ale anului 2025 și reprezenta poarta principală prin care se realiza accesul, pe via praetoria, către clădirea comandamentului militar, principia”, arată specialiștii.

Vestigiile castrului roman de la Apulum fac parte din patrimoniul înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, ceea ce conferă descoperirilor de aici o importanță care depășește cadrul local.

Poarta Sfântul Gheorghe și temnița medievală

Deasupra nivelului roman se află structurile medievale, iar cercetarea din ultimii ani a adus informații importante despre Poarta Sfântul Gheorghe.

În 2025, arheologii au identificat nivelul subsolului turnului medieval, un spațiu care, potrivit surselor istorice, ar fi funcționat drept temniță.

Cercetările continuate în acest an confirmă caracterul monumental al ansamblului medieval.

„Anul trecut a fost identificat nivelul subsolului turnului medieval al Porții Sf. Gheorghe, spațiu în care, potrivit surselor, a funcționat o temniță. Cercetările confirmă și în acest an caracterul monumental al ansamblului, alcătuit dintr-un turn rectangular cu mai multe niveluri și o barbacană circulară”, precizează Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

Poarta Sfântul Gheorghe nu este importantă doar prin arhitectura sa. Ea este legată și de unul dintre cele mai cunoscute momente din istoria Alba Iuliei: intrarea lui Mihai Viteazul în Cetatea Bălgradului, la 1 noiembrie 1599.

Evenimentul a intrat ulterior în memoria istorică și prin scrierile lui Nicolae Bălcescu, care a contribuit la popularizarea sa în secolul al XIX-lea.

De la Mihai Viteazul la cetatea habsburgică

Succesiunea descoperirilor oferă o imagine rară asupra transformărilor prin care a trecut orașul.

În același punct pot fi urmărite vestigii romane, medievale și moderne, până la sistemul de fortificații construit în epoca habsburgică.

Poarta Carol, cunoscută și drept Poarta a III-a a cetății bastionare, completează această succesiune și oferă imaginea celei mai recente etape majore de transformare a sistemului defensiv al orașului.

Astfel, ceea ce la prima vedere pare un simplu punct al fortificației devine, prin cercetarea arheologică, o adevărată secțiune verticală prin istoria Alba Iuliei.

Un viitor traseu turistic: istoria văzută strat cu strat

Specialiștii consideră că ansamblul celor trei porți ar putea deveni, în viitor, unul dintre cele mai spectaculoase puncte de interes ale Cetății Alba Carolina.

Ideea unui traseu dedicat „Porților Mileniilor” ar permite publicului să urmărească, într-un singur loc, transformarea succesivă a orașului și a sistemelor sale defensive.

„Porțile Mileniilor formează un ansamblu unic, care poate deveni un traseu turistic spectaculos, oferind vizitatorilor posibilitatea de a urmări succesiunea epocilor și a fortificațiilor reprezentative pentru istoria orașului Alba Iulia”, este concluzia reprezentanților muzeului.

Pentru arheologi, însă, cercetarea este departe de a fi încheiată. Fiecare structură trebuie identificată, documentată, corelată cu planurile istorice și interpretată în contextul său.

Pentru ca această muncă să fie posibilă, cercetarea din acest an a beneficiat și de sprijinul specialiștilor geniști din cadrul Batalionului 136 Geniu „Apulum”, care au realizat intervențiile mecanizate necesare.

„Desfășurarea cercetării din acest an a beneficiat de sprijinul important al specialiștilor geniști din cadrul Batalionului 136 Geniu «Apulum», care au realizat cu profesionalism, atenție și precizie intervențiile mecanizate necesare”, transmit reprezentanții Muzeului Național al Unirii Alba Iulia.

Terenul pe care se desfășoară cercetarea se află în concesiunea S.C. Matias Group. Muzeul mulțumește domnului Cosmin Matieș pentru colaborarea și sprijinul acordat proiectului.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News