FOTO| Smaranda Brăescu, prima femeie pilot din România, omagiată la Alba Iulia și Ciugud: Povestea faimoasei aviatoare românce

FOTO| Smaranda Brăescu, prima femeie pilot din România, omagiată la Alba Iulia și Ciugud: Povestea faimoasei aviatoare românce

Anul acesta se împlinesc 125 de ani de la nașterea aviatoarei Smaranda Brăescu și 90 de ani de când a obținut recordul absolut la parașutism. Mai mult decât atât, Ministerul Apărării Naționale a declarat anul 2022 – Anul Smaranda Brăescu, în conformitate cu legea nr. 19/2022.

Cine a fost Smaranda Brăescu?

A fost prima femeie pilot din România, prima femeie paraşutist cu brevet din România, campioană europeană la paraşutism (1931) şi campioană mondială (1932, cu recordul de 7.200 m la Sacramento, SUA).

Smaranda Brăescu s-a născut la 21 mai 1897, în satul Hănţeşti, comuna Buciumeni, din judeţul Galaţi. Între anii 1924 – 1928 a absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din Bucureşti, secţia de Artă Decorativă şi Ceramică.

La 5 iulie 1928 a executat primul salt cu paraşuta, de la înălţimea de 600 de metri. La 2 octombrie 1931, câştigă titlul european la paraşutism, în urma unui salt de la înălţimea de 6000 de metri, depăşind şi recordul american de 5384 metri. În urma acestui succes a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică – clasa Crucea de Aur.

În 1932, la 19 mai, devine campioană mondială la paraşutism, în urma unui salt realizat cu o paraşută de construcţie românească, de la înălţimea de 7400 de metri, cu durata de 25 de minute. Recordul său a fost omologat de Aero Clubul din Washington.

Smaranda Brăescu a fost una dintre puţinii instructori de paraşutişti militari. A activat ca instructoare la Batalionul 1 Paraşutişti de la Băneasa, iar în timpul celui de-al doilea război mondial a fost activă ca pilot în „Escadrila Albă” de avioane sanitare, pe frontul de Est şi apoi pe frontul de Vest, în cadrul Escadrilei nr. 13, în Transilvania, Ungaria şi Cehoslovacia. Ca urmare, a fost decorată cu crucea „Regina Maria”, clasa III, în 1943.

În 1946 a fost acuzată că nu „a demascat” grupările opozante regimului comunist şi că a semnat, alături de alte 11 personalităţi, memoriul prin care dezvăluia falsificarea alegerilor. Astfel că, regimul comunist o condamnă la doi ani de închisoare. S-a ascuns într-o mănăstire sub numele de Maria Popescu, fiind deja bolnavă de cancer mamar. A fost internată pe ascuns și operată la Clinica Universitară din Cluj-Napoca, sub supravegherea profesorului doctor Iuliu Haţeganu. Din păcate, în data de 2 februarie 1948, părăsește această lume. A fost înmormântată în Cimitirul Central din Cluj-Napoca sub numele de Maria Popescu.

Locul a fost identificat în acest cimitir de membrii ai Asociației ARPIA, filiala Cluj, iar în 2018, s-a reușit ridicarea monumentului închinat Smarandei Brăescu. De asemenea, mai are un bust dezvelit la Bârlad și deține patru titluri de Cetățean de Onoare post mortem (Bârlad, Tecuci, Galați și Cluj-Napoca).

Centrul Cinematografic al Armatei, în regia domnului colonel Cornel Mituț, cu sprijinul Asociației Române pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii „Smaranda Brăescu” (ARPIA) – Filiala Cluj, a realizat filmul documentar „Măndița”, în trei episoade și care spune povestea vieții celebrei românce.

La inițiativa Cercului Militar Alba Iulia și în baza unei colaborări fructuoase cu Asociația Română pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii „Smaranda Brăescu” – Filiala Cluj, în această săptămână s-au desfășurat o serie de activități în mai multe instituții de învățământ din județul Alba, în memoria aviatoarei Smaranda Brăescu. Astfel, elevii de la Școala Smart din Ciugud, Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan” și Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, au aflat amănunte deosebite din viața acestei românce, într-o prelegere exemplară susținută de domnul comandor (rtg) Laurenţiu Buzenchi (președintele ARPIA Cluj), după care au vizionat o sinteză a documentarului realizat în 2018. Activitatea a fost interactivă, elevii militari, de pildă, adresând mai multe întrebări legate de impresiile primului zbor, ce anume l-a determinat să aleagă meseria de pilot sau dacă a existat riscul unei catastrofe aviatice în cariera comandorului. Răspunsurile au fost foarte emoționante. Elevii au primit volumul „Lăsați-mă să zbor!”, tipărită la Editura Ecou Transilvan, în 2018, și revista „Aeronautica”, ambele apărute sub egida Asociației Române pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii „Smaranda Brăescu ” Cluj.

Din delegație au mai făcut parte și doamna colonel (r) Daniela Buzenchi și domnul căpitan (r) Sorin Man (președinte ARPIA – Filiala Alba).

Foto: Facebook – Cercul Militar Alba Iulia

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI