FOTO: Renumita tulnicăreasă Mariana Gligor, tezaur viu, dar şi o continuatoare a tradiţiilor din Ţara Moţilor

Pe Mariana Gligor din Cîmpeni am întâlnit-o în ultimii 3 – 4 ani la aproape toate evenimentele culturale care s-au desfășurat în zona Apusenilor, dar nu cântând din tulnic – instrumentul popular care i-a adus faimă și peste hotarele țării, ci ca participantă la expozițiile cu produse tradiționale moțești făcute de ea, țesute în război, cusute cu mâna sau împletite.

După ultima întâlnire avută la „Balul Moților” ce s-a desfășurat recent în Cîmpeni – acolo fiind prezentă cu diverse lucruri la expoziția de produse create de meșterii populari moți: costume populare, cusături, țesături, împletituri, picturi, unelte și vase din lemn, i-am făcut o vizită acasă, la marginea orașului Cîmpeni, unde lucra de zor în război, la fel ca tinerele femei în urmă cu câteva zeci de ani, țesând trăistuțe moțești de diferite mărimi și făcând țevi la socală.

După ce mi-a explicat ce face, am rugat-o să-mi reamintească părțile componente ale unui război, pe care le-am cunoscut și cu care m-am jucat în copilărie, când stăteam pe lângă femeile vârstnice din familie și din sat: tălpile, inimile, sulurile, bârghiile cu spata, jugurile, opritorile, rotițele cu ițele, iepele, fușteii, vergelele, socala cu țevile și alte piese. Apoi doamna Mariana a început să-mi povestească o sumedenie de întâmplări din cei aproape 70 de ani din viață – una care nu a fost ușoară – perioadă în care a reușit să se remarce atât ca tulnicăreasă, cât și ca meșter popular ce confecționează produse tradiționale din Apuseni.

„M-am născut și am trăit până în urmă cu 30 de ani în comuna Vidra, iar din satul Bogdănești am fost mutați în Cîmpeni după ce s-a construit barajul de la Mihoiești. De la vecinele din sat și de la mama am învățat să țes, însă ea a făcut doar desagi, covoare, pânză de in pentru ii, învârtitori, pantaloni de iarnă pentru bărbați, albi și negri. Atunci se țesea cânepa, inul și lâna. Încă de mică am început a deprinde meșteșugul, deoarece mama ne punea să facem, la socală, «țede» pentru suveică, iar eu voiam să țes, dar atunci făceam multe prostii lucrând și țeseam greșit. După ce m-am întors acasă de la bunica, unde am stat câțiva ani, am învățat să țes singură, aceasta întâmplându-se când aveam cam 15 ani. Apoi am învățat singură să croiesc hainele, pe unele le-am desfăcut să văd cum sunt făcute și apoi le-am cusut la loc.

Acum fac ii naționale autentice, țesute în război și cusute cu mâna, pentru artiști; ii de pantaloni; desagi; cămăși de bărbați; zădii roșii și negre, cusute cu mătase aurie sau argintie; cămăși de botez pentru copii, cu modele populare; brâuri; trăistuțe cu toartă în culorile naționale, păpuși croșetate și găinușe. Totodată, am umblat prin comunele din Apuseni și am readus la viață zădiile zlăninești, care înainte erau cele mai scumpe din zonă, doar soțiile minerilor bogați și le puteau permite; pe lângă celelalte culori, acestea aveau în țesătura realizată în război un fir auriu. Pentru cele mai complicate cămăși populare pot să lucrez până la 2 săptămâni, cel puțin 8 ore pe zi, acestea fiind făcute după modele vechi. Totodată, am adunat de-a lungul anilor 172 de modele florale care se regăsesc pe produsele țesute și cusute, iar alte modele le completez în continuare. Moții și-au pus tricolorul în costumul popular, în oricare îmbrăcăminte se regăseau cele trei culori: roșu, galben și albastru. Mai mult, tricolorul se punea la brâu sau chiar în codițele din păr”, mi-a povestit doamna Mariana Gligor.

De-a lungul timpului, aceasta a fost plecată cu tulnicul, costumele și produsele create de mâinile sale în Germania, Austria, Israel, Spania, Serbia, în sudul Canadei, aproape de Cascada Niagara, la Paris, Strasbourg, Bruxelles și în multe locuri din țara noastră. Să cânte la  tulnic le-a învățat pe numeroase fete și femei din Apuseni, printre care se regăsesc fostele tulnicărese care au evoluat înainte de 1989 în formația de amatori de la Spitalul Orășenesc Cîmpeni, fete din Ansamblul „Moațele” al Casei de Cultură „Avram Iancu” Cîmpeni, sau câteva persoane din județul Satu Mare, moți stabiliți în acea zonă a țării cu mai mult timp în urmă. Totodată, și-a învățat nepoatele și un nepot să cânte la tulnic, iar pe alte vecine sau rude le-a învățat să coasă, să țeasă și să împletească.

Datorită priceperii, talentului și măiestriei de care a dat dovadă, Mariana Gligor a fost recompensată de-a lungul timpului cu numeroase premii și distincții: în 1986, la „Cântarea României” a primit Premiul I – solist la tulnic și Premiul I cu formația de tulnicărese a Spitalului Orășenesc Cîmpeni, formație pe care a coordonat-o; la festivalul „Inimi fierbinți în Țara de Piatră” de la Abrud a primit premiul pentru  autenticitate, prezentând un costum popular din Apuseni; a câștigat Marele Premiu Instrumental al Festivalului Național „Sus, sus, sus la moți la munte” de la Cîmpeni; în ultimii 2 ani a primit o decorație de la președintele Iohannis și premii de recunoaștere a activității de la Consiliul Județean Alba.

Însă cea mai importantă distincție pe care a primit-o până acum a fost titlul „Tezaur Uman Viu” oferit în 2015 de „Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial” din cadrul Ministerului Culturii, la propunerea Centrului de Cultură ”Augustin Bena” Alba, care i-a înaintat dosar cu un an mai devreme. Acest titlu recunoscut de UNESCO este viager, personal și netransmisibil, aducându-i Marianei Gligor o confirmare a calităților deținute. El se acordă meșterilor de înaltă valoare, apărătorilor autenticității și modelelor de viață pentru cei tineri, cărora le transmit moștenirea lumii rurale: cultura tradițională românească. „Tezaurele Umane Vii” sunt în marea majoritate niște anonimi, dacă e să vorbim de notorietatea la nivel național, dar, în schimb, sunt adevărate modele în propriile lor comunități, respectați pentru meșteșugul pe care-l stăpânesc de o viață întreagă și în special datorită eforturilor de a transmite mai departe tot ceea ce au dobândit, la rândul lor, de la înaintași.

Ovidiu CULDA

[nggallery id=3892]

Salvează

Salvează

Salvează

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI