FOTO | O linie legendară din Alba, pe primul loc în topul celor mai frumoase căi ferate înguste din România: În prezent linia e în degradare continuă

O linie legendară din Alba, pe primul loc în topul celor mai frumoase căi ferate înguste din România

O linie legendară din Alba s-a clasat pe primul loc în topul celor mai frumoase căi ferate înguste din România.

Un sondaj privind cea mai frumoasă cale ferată îngustă din România a fost organizat de comunitatea online „CFR – Istorie și cotidian”. Sondajul s-a încheiat în 11 ianuarie 2026.

Locul 1 a fost adjudecat detașat de Calea ferată îngustă Turda – Abrud, un simbol feroviar al Apusenilor, „singura cale ferată îngustă cu rang de accelerat în mersul trenurilor, dar lăsată pradă distrugerii de aproape 3 decenii”.

Calea ferată Turda – Abrud a fost construită între anii 1891 – 1912, cu dublu scop: transportul de călători și marfă. A fost inaugurată la 20 iunie 1912, iar pentru serviciul pe această linie au fost comandate 11 locomotive, 22 de vagoane de pasageri, 8 vagoane pentru conductori și poștă și 93 de vagoane tip marfă, inclusiv piese de schimb, pentru un total de 1.413.000 coroane.

La mijlocul anilor ’50 linia avea 22 de stații, dintre care patru gări (Turda, Baia de Arieș, Câmpeni, Abrud) și 18 halte: Turda Transbordare, Mihai Viteazu, Cornești, Moldovenești, Buru, Ocolișel, Vidolm, Ocoliș, Lunca Arieșului, Poșaga,
Sălciua, Brăzești, Sartăș, Hădărău, Lupșa, Musca, Bistra și Roșia Montană. Întreaga linie avea 94 km. Aceștia erau parcurși în aproximativ șase ore și jumătate de trenurile personale (cu opriri în toate stațiile) și circa cinci ore și jumătate de trenurile accelerat, care opreau doar în șase stații (cele patru gări și în două halte). Viteza medie a Mocăniței Apusenilor era de 40 km/h, însă rar se putea atinge această viteză, deoarece linia prezenta numeroase curbe, iar relieful zonei nu permitea viteze mai mari.

Trenul trecea și prin două tuneluri, în partea inferioară a Văii Arieșului – zonă cu relief mai accidentat. În ultimii ani ai existenței trenului pe Valea Arieșului, circulau zilnic (dus – întors) trei trenuri cu două clase.

*La trecutu-ți mare, care viitor!?!

„Au trecut mai bine de 25 de ani de la dispariția Mocăniței din Țara Moților, iar refacerea integrală a traseului este imposibilă la ora actuală. Pe raza județului Cluj, între Turda și Vidolm, șinele de tren au fost scoase definitiv”, constată amar inițiatorii sondajului

„Spiritul uneia dintre cele mai frumoase povești feroviare din România este păstrat de două trasee turistice, parte a fostei linii CF Turda – Abrud, unde mai funcționează trenuri turistice. Se mai organizează curse doar pe mici porțiuni, respectiv pe 11 km între Abrud și Câmpeni, dar și pe segmentul Lunca de Arieș – Sălciua, pe o distanță de 9 km, porțiuni care amintesc de vremurile de glorie ale trenului din Apuseni”, reamintesc aceștia.

*Linie-monument istoric

În 2005 traseul căii ferate a fost declarat monument istoric. „Prin includerea tronsonului în patrimoniul național se preconiza reabilitarea întregului traseu în următorii ani, cu fonduri europene. Suntem la peste 10 ani de la acest demers, însă linia este în aceeași stare de degradare continuă și fără nimic sigur la orizont. Una dintre cele mai pitorești linii de cale ferată din țară și impresionantă ca peisaj și istorie ar fi trebuit exploatată turistic în continuare, nu lăsată pradă distrugerii. Valea Arieșului a pierdut un element de identitate locală odată cu dispariția șuierului Mocăniței și al dispariției definitive a acesteia pe întreg traseul”, mai afirmă inițiatorii sondajului.

*Calea ferată, salvată miraculos de la „valorificarea”… la fier vechi

„Eu am făcut dosarul de clasare. Citisem un anunț în Ziarul Unirea că era scoasă la licitație pentru „valorificarea” la fier vechi. Am declanșat procedura de clasare și am oprit licitația. Cererea de clasare a făcut-o președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel. Pe atunci lucram la Direcția pentru Cultură Alba. Și, ca un făcut, cât nu a fost monument istoric, a fost oarecum „protejată”. Dupa ce a ajuns monument istoric a început să se fure din ea și au apărut chiar construcții pe traseu. Am clasat atunci și gările. În 2014, s-a clasat partea din județul Cluj. Omologul meu de atunci din județul Cluj, un poet, spunea că ceea ce fac eu este o prostie. Sunt și două tuneluri pe traseu, unul fiind în județul Alba, la Vidolm. Concret, s-au clasat calea ferată, două poduri, mai multe podețe și cred că 12 gări. Cred că cea de la Mușca nu am clasat-o. Era relativ nouă. Noroc cu Ziarul Unirea, că a publicat anunțul de licitație. Era un executor din Câmpeni care trebuia să se ocupe de licitație”, a rememorat pentru ziarulunirea.ro directorul general al Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, Gabriel Rustoiu. 

sursa: Facebook CFR – Istorie și cotidian

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI