FOTO. Iile cusute într-un atelier dintr-un sat din județul Alba au trecut oceanul și sunt purtate de românii din Chicago

Iile cusute într-un atelier din Hăpria au trecut oceanul și sunt purtate de românii din Chicago

Povestea iilor străbunicilor noastre este spusă și dusă mai departe de un atelier de tradiții textile din Alba, realizat cu fonduri europene în urmă cu doi ani și care funcționează într-un fost conac de secol XIX din satul Hăpria, comuna Ciugud. Acestea ajung inclusiv în comunitatea de români din Chicago.

„A fost un proiect pe fonduri europene, prin POSDRU, pe o structură de economie socială, destinat femeilor cu probleme sociale. Proiectul a fost câștigat de cineva din Sohodol (localitate din Munții Apuseni — n.r.), care, ulterior, a renunțat. Am preluat noi totul de la zero”, a declarat etnograful Petruța Pop, președintele Asociației Tradiții Textile, fostă coordonatoare a meșterilor populari din Alba.

Aceasta a ajuns în Hăpria, deoarece știa că primarul comunei, Gheorghe Damian, e ‘un tip foarte deschis’, în prezent atelierul funcționând în fosta școală gimnazială, un conac din secolul al XIX-lea. Un alt motiv a fost și acela că în sat erau cel puțin zece croitorese, lucru absolut necesar pentru a avea forța de muncă pentru un asemenea proiect.

‘Am început cu reconstituiri de ii vechi. Așa am pornit. Au venit clienți care au prins de veste că noi facem reconstituiri și ne-au adus ii vechi, care nu mai pot fi purtate, fie din cauza materialului, care nu mai era într-o stare foarte bună, fie pentru că erau mărimi mici. (…). Practic, am continuat să spunem povestea iei străbunicii sau bunicii, în zilele noastre aceasta fiind purtată de nepoată sau de strănepoată’, a afirmat Petrsta.„Creăm și noi modele, tot după unele vechi, pe care le-am stilizat ușor, în sensul să fie uța Pop.

Chiar în aceste zile, la atelierul din Hăpria este realizată o astfel de reconstituire, pentru o mireasă din Hunedoara, un dar de nuntă pentru aceapurtabile”, a precizat Petruța Pop.

Clienții sunt încântați nu numai de modelele arhaice, dar și de materialul folosit pentru confecționarea iilor, respectiv bumbac, întotdeauna alb, fiind exclusă folosirea materialelor sintetice, a menționat Pop.

Potrivit acesteia, la Hăpria se fac ii tradiționale și costume populare la cererea clienților, dar și pentru a fi vândute la târguri de profil.

„Cel mai bine vindem în București. Fiecare ie are povestea ei, este prezentată bilingv, în română și engleză, astfel încât clientul să știe și simbolistica acesteia. (…). Nu vindem ii doar de dragul de a vinde. Foarte importantă este și informația culturală”, a explicat Petruța Pop.

Multe dintre iile de aici au ajuns și la comunitatea română din Chicago, a subliniat aceasta.

Iile pot fi achiziționate și online, precum și de la magazinul deschis de asociație pe bulevardul pietonal din Alba Iulia. Multe dintre comenzi au venit din partea ansamblurilor folclorice, inclusiv săsești și maghiare, iar printre cei care și-au achiziționat cămăși populare de la Tradiții Textile este și Ionuț Fulea, care recent și-a luat modelul cu Cruce tricoloră, o reconstituire după o cămașă de mire foarte veche, a spus Petruța Pop.

Ornamentica folosită, cu motive geometrice, zoomorfe, florale, are semnificații clare, specifică locului de unde provine ia.

„Crucița”, „Floricica”, „Dumitrana”, „Cornelița”, „Coarnele cerbului”, „Coarnele berbecului”, „Târnăveană”, „Străjană”, „Podgoria”, „Coloana cerului”, „Floare de colț”, „Mândra Bradului” și „Trifoi cu patru foi” sunt câteva din modelele de ii confecționate aici. Pentru Ziua Iei, au fost pregătite acum patru modele noi, în alb și negru, cu tradiționale ‘șire ardelenești’.

În afară de alb și negru, la Hăpria sunt confecționate și ii cu ornamentica în roșu și negru, în galben cu negru, în albastru cu negru sau în verde. În funcție de complexitatea broderiei, prețul unei ii variază între 200 și 500 de lei.

Spre deosebire de ‘bluzele rustice’ pe care le poți găsi la orice tarabă, multe confecționate în China, cele realizate în satul din Alba au un grad ridicat de autenticitate, respectând elementele de croi, ornamentică și cromatică. Motivele de pe iile confecționate aici nu sunt simple desene pe pânză, ci simboluri, despre care țăranii credeau că îi feresc de rău, ori sunt inspirate din gospodărie, a conchis Petruța Pop.

Sursa Agerpres

FOTO Facebook Tradiții Textile

Salvează

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI