FOTO | Expoziție multimedia-eveniment despre rezistența înverșunată a localnicilor din Bucium care s-au opus în 1948-1949 naționalizării minelor de aur din Apuseni: Unde poate fi văzută

Expoziție-eveniment despre rezistența înverșunată a localnicilor din Bucium care s-au opus în 1948-1949 naționalizării minelor de aur din Apuseni: Unde poate fi văzută

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” și Rencontres du Patrimoine Europe Roumanie (RPER) au organizat marți, 24 februarie 2026, vernisajul expoziției multimedia itinerantă „ASCUNS REZISTENȚA SUBTERANULUI”.

Este a patra oprire a expoziției din seria itinerariului său bucureștean, după stațiile OarB Hub (OAR București) / 06 – 17 noiembrie 2025, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” / 19 – 24 noiembrie 2025 și Muzeul Ororilor Comunismului din România / 09 decembrie 2025- 20 ianuarie 2026.

„Oprirea la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” echivalează cu întoarcerea în matcă a expoziției itinerante ASCUNS REZISTENȚA SUBTERANULUI, deoarece ea s-a revărsat, acum 6 luni, din preaplinul istoriilor acumulate într-un SAT. Satul Muntari, comuna Bucium, județul Alba, habitat și univers – în mare parte SUBTERAN – al minerilor aurari din Apuseni”, au precizat reprezentanții unității muzeale.

În anii imediat următori instalării regimului comunist, în Munții Apuseni au existat oameni care au spus „Nu!”. Unii au făcut-o cu arma în mână, alții cu pâinea lăsată pe marginea ferestrei, pentru fugari, alții cu tăcerea în fața Securității. Din aceste gesturi secrete s-a născut o formă de rezistență care a rămas mult timp în subteranul memoriei. Expoziția „Ascuns. Rezistența subteranului_ARS” aduce la lumină tocmai aceste istorii.

Expoziția spune povestea comunității din comuna Bucium, județul Alba, și a grupării de rezistență armată sprijinită de localnici în anii 1948-1949. Este un gest simbolic de rememorare a felului în care naționalizarea minelor de aur a rupt un mod de viață, cum mineri aurari experimentați de veacuri și familii întregi au fost împinși la marginea societății și cum, din această marginalizare, s-a născut solidaritatea.

Expoziția a pornit de la mărturii audio și video cu oameni care „nu mai voiau să vorbească despre asta” – dar au făcut-o acum, s-a îmbogățit cu fotografii și documente din arhive și s-a concretizat în hărți ale memoriei colective și într-o instalație multimedia care induce senzația de „subteran”: galeria-mină ca adăpost, muntele ca refugiu, tăcerea ca scut.

„Expoziția Golden Flat a artistului Alexandru Potecă, integrată instalației, funcționează ca un manifest al valorii ascunse, recuperate și resemnificate a memoriei. Prin alchimia aurului, artistul transformă obiectele cotidiene din anii comunismului în relicve ale unei bunăstări iluzorii, completând astfel dimensiunea documentară a proiectului cu una poetică și introspectivă.

Expoziția este rezultatul unui proiect de cercetare interdisciplinară derulat de Rencontres du Patrimoine Europe Roumanie (RPER), în parteneriat cu Muzeul Ororilor Comunismului în România, Universitatea de Arhitectură și Urbanism ‘Ion Mincu’, Institutul Național al Patrimoniului, Ordinul Arhitecților din România – Filiala București, Primăria Bucium, CESI – Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, Asociația ‘Baia Domnilor – Mina de aur din Bucium Poieni’, Atelierele ‘Verde Pătrat’, Fundația MARIA, Zeppelin, instituții și organizații din Bucium, jud. Alba.

Vă așteptăm să vorbim despre un trecut care – deși a fost ASCUNS – încă ne modelează prezentul!

Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Expoziția este deschisă în perioada 24 februarie – 29 martie 2026, în Sala „H. H. Stahl”, de miercuri până duminică, între orele 09.00-17.00”, se arată într-un comunicat de presă.

Filele rezistenței

Rezistența localnicilor din Bucium (județul Alba) împotriva naționalizării minelor de aur din anii 1948-1949 a fost una dintre cele mai notabile forme de opoziție armată anticomunistă din Munții Apuseni, caracterizată prin refuzul proprietarilor de mine și al moților de a preda exploatările aurifere statului comunist. Un rol central în această rezistență l-au avut frații Macavei și alți localnici înstăriți.

Traian și Alexandru Macavei, membri ai unei vechi și înstărite familii din Bucium, moșteniseră o mină de aur. După naționalizare, ei au refuzat să se supună. La 7 iulie 1948, în încercarea Siguranței de a-i aresta, aceștia au ripostat cu focuri de armă, rănind patru agenți.

Alexandru Macavei a ucis doi plutonieri majori și a rănit un soldat în octombrie 1948, când a fost surprins de jandarmi, reușind să scape. Aceste incidente au marcat începutul unei vânători intense a organelor de represiune în zonă.

Rezistența de la Bucium s-a integrat în mișcarea mai largă de rezistență armată din sud-estul Munților Apuseni, condusă de maiorul Nicolae Dabija (organizația „Frontul Apărării Naționale” sau „Corpul de Haiduci”).

Naționalizarea din 11 iunie 1948 a vizat confiscarea minelor particulare, iar localnicii, obișnuiți cu tradiția proprietății private asupra „băilor de aur” (exploatări mici/mijlocii), s-au opus activ, ascunzând unelte, aur sau opunând rezistență fizică.

Autoritățile comuniste au acționat brutal pentru a zdrobi orice formă de rezistență, arestându-i pe cei implicați sau forțându-i să fugă în munți, mulți devenind partizani

foto: Bogdan Goean

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI