FOTO: Comuna Ciugud a câştigat concursul Cultură pentru cultură organizat în cadrul evenimentului Târgul de Fete de pe Muntele Găina

Sâmbătă dimineaţă, în poiana din faţa Primăriei Avram Iancu, a avut loc etapa finală a celei de-a VIII-a ediţiei a concursului „Cultură pentru cultură”, organizată de Consiliul Judeţean Alba şi inclusă în programul manifestărilor dedicate „Târgului de Fete de pe Muntele Găina”. Deşi a fost Sf. Ilie, zi în care de obicei sunt ploi torenţiale, tunete violente şi fulgere puternice, sâmbătă a fost o vreme însorită şi caldă, abia în cursul după-amiezii apărând pentru câteva minute nişte stropi de ploaie.

După cuvântul de bun-venit adresat oaspeţilor de către primarul Sandu Heler, renumitele tulnicărese din Avram Iancu au vestit începerea concursului. Acesta are următoarele secţiuni: spectacol folcloric, meşteşuguri populare, gastronomie tradiţională şi expoziţie etnografică, ponderea în nota finală având-o programul artistic. În finala pe judeţ s-au calificat căminele culturale câştigătoare ale etapelor zonale, care în ordinea tragerii la sorţi a urcării pe scenă au fost: Câlnic, Roşia de Secaş, Vadu Moţilor şi Ciugud. Delegaţiile căminelor culturale au venit însoţite de primarul Gheorghe Damian şi  viceprimarul Cornel Ceuca – comuna Ciugud, primarul Nicolae Vasile Bogdan – Roşia de Secaş, primarul Ioan Oancea şi viceprimarul Dumitru Bădilă – Câlnic, primarul Nicolae Lazea şi viceprimăriţa Maria Corcheş – Vadu Moţilor, fiind gazde ospitaliere pentru toţi cei care le-au vizitat standurile. Din partea oficialităţilor au vizitat standurile primarul Sandu Heler, preşedintele CJ Alba, Ion Dumitrel, vicepreşedintele Alin Cucui, county-managerul Sorin Bumb, consilierul judeţean Marcel Stan, directorul Ioan Bodea (CJ Alba), Daniela Floroian (director la Centrul de Cultură „Augustin Bena”), ex-deputatul de Apuseni, Corneliu Olar. La secţiunea expoziţie etnografică, fiecare din comunele participante şi-a expus obiectele meşteşugăreşti cel mai bine conservate (costume populare, covoare şi pături, prosoape, oale şi farfurii de lut, traiste, furcă de tors lână, unelte agricole şi gospodăreşti etc), laviţe, pătuţ-leagăn pentru copii, dar şi cele bucate tradiţionale: ciorbe, sarmale „în cuptor” de mămăligă, prăjituri (cu mere, dulceaţă, cu bulion), plăcinte (cu ceapă, brânză, varză etc), gogoşi, cozonac cu nucă, murături, dulceţuri, mămăligă, caş, slănină, jumări, drob de miel, băuturi (vin şi ţuică de casă, vişinată, merişorată), la care se adaugă mâncărurile la ceaun: tocăniţă de miel cu mamăliguţă cu brânză, tocană vânătorească etc. Aceste preparate nu au fost doar gustoase, ci au purtat şi denumiri arhaice, aşa cum au fost preluate ele din moşi-strămoşi: orlavan, dumicat, bufle, tocană de ghiţăl, mazăre făcăită, lictar, zamă de prune, lici („mâncarea cosaşului”), tăiţăi spălaţi, sos de părădăi cu carne de găină, gâgău, zupă de găină, zamă de chisăliţă etc.

În cadrul spectacolului folcloric prezentat de Angela Chelaru şi regizat de Gicu Nedea, pe scenă au urcat formaţiile artistice ale celor 4 cămine culturale finaliste, care au prezentat obiceiuri de nuntă („Pupăza”) şi religioase („Craii”), grupuri vocale, feminine, masculine şi mixte, solişti vocali şi instrumentişti, dar şi formaţii de dansuri, bărbăteşti, mixte, solist, taraf, rapsod şi creator popular, grupuri de fluieraşi etc. Artiştii au adus cu ei obiectele de decor specifice evenimentelor: zestre din pături, perne etc, băuturi, „Pupăza” (un colac mare), steagul, brad împodobit, cununiţe de flori şi voalul miresei etc., fiecare echipă încercând să redea pe scenă cât mai fidel momentele unei nunţi sau ale obiceiului prezentat. La secţiunea meşteşuguri populare, sculptori în lemn, pictori de icoane pe lemn şi sticlă, ţesătoare, fierari şi potcovari, ciugudenii aducând cu ei o adevărată „covăcie”, cu foi şi cuptor, ca să „bată fieru’ cât e cald”. Printre participanţi s-au numărat fetele din „Autobuzul lui Vârciu”, în frunte cu starul TV, turişti francezi, sau un pastor ortodox de 65 de ani care a venit din Polonia cu motocicleta până la Timişoara, iar de acolo, pe bicicletă până în România, intenţionând să facă turul Europei, iar apoi să se întoarcă în Etiopia. Fiind o serbare câmpenească, nu au lipsit tarabele cu mici şi bere, iar oamenii s-au simţit bine, au jucat pe ritmurile muzicii ardeleneşti şi s-au bucurat de vremea de această sărbătoare. Juriul format din specialişti în materie: Maria Tănasă Marin – realizator programe folclorice la TVR şi Marinela Popa, Roxana Reche, Daniela Floroian, Coriolan Honcaş, Sorica Fărcaş, Cosmin Toma, Matei Drâmbărean, a verificat în detaliu fiecare element care trebuia notat, depunctând, de exemplu, neuniformitatea constumelor populare, incoerenţa unor momente din obiceiul tradiţional, secvenţe din fragmentul prezentat fiind doar povestite, fără să fie jucate pe scenă, introducerea unor condimente moderne în reţetele tradiţionale etc. În final, după evoluţia soliştilor Centrului de Cultură „Augustin Bena” şi decernarea diplomelor partenerilor, juriul prezidat de prof. dr. Maria Tănasă Marin, care şi-a demonstrat şi de această dată imparţialitatea, a anunţat următoarele premii, bani ce vor fi investiţi tot în cultură: 1. Ciugud (50.000 de lei), 2. Roşia de Secaş (30.000 de lei), 3. Câlnic şi Vadu Moţilor (câte 20.000 de lei).

Preşedintele CJ Alba, Ion Dumitrel, a declarat că cel mai mare câştig al celor 8 ediţii ale concursului „Cultură pentru cultură”, pe scena căruia au urcat peste 20.000 de artişti, este faptul că românii îşi cunosc identitatea, ştiu cine le-au fost moşii şi strămoşii, îşi păstrează şi promovează tradiţiile şi obiceiurile, mulţumindu-le în acest sens atât participanţilor, cât şi tuturor primarilor pentru implicarea în derularea acestui proiect. La rândul său, după ce a mulţumit organizatorilor şi juriului, precum şi artiştilor şi celor 250 de ciugudeni care i-au susţinut pe parcursul evoluţiei lor pe scenă, primarul comunei Ciugud, Gheorghe Damian, localitate care a câştigat ediţia curentă, a spus că la „Cultură pentru cultură” s-a demonstrat că „nu trebuie să ai pile ca să câştigi acest concurs”. La final, absolvenţii clasei de dansuri populare au primit diplome din partea preşedintelui CJ Alba, Ion Dumitrel, şi au susţinut un scurt program artistic.

Mai multe fotografii pot fi văzute pe pagina de Facebook a Ziarului Unirea.ro.

Articol şi fotografii realizate de Robert GHERGU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI