FOTO| Arhivele din Alba – MEMORIE VIE: Expoziţia “Un veac de la izbucnirea Marelui Război″ – fotografii, obiecte şi documente orginale din perioada 1914-1918

Cu ocazia împlinirii unui veac de la izbucnirea Primului Război Mondial, o expoziţie impresionantă de documente originale din perioada 1914-1918, fotografii dar şi obiecte tridimensionale, a fost vernisată miercuri la Arhivele Alba. De la circulare mitropolitane, documente din registre de stare civilă referitoare la perioada 1915-1917 când nu se oficiau căsătorii pentru că bărbaţii erau plecaţi la război, însemnări ale preoţilor legate de evenimentele de atunci, diplome şi medalii acordate atât în imperiul austro-ungar cât şi în România, documente din fonduri bisericeşti şi şcolare, corespondenţe legate de colete, în bani şi produse, pentru răniţi, invalizi dar şi pentru soldaţii de pe front, informaţii legate de implicarea profesorilor şi elevilor dar şi tabele pe localităţi cu cei care au căzut în timpul luptelor ori obiecte precum cască, haină militară sau mitralieră, de toate sunt prezentate în cadrul expoziţiei. Cei interesaţi să afle mai multe şi să înţeleagă cum erau acele vremuri, au la dispoziţie timp de o lună şi jumătate, până pe 20 octombrie, cât expoziţia va fi deschisă publicului larg.

Anul acesta se împlineşte un veac de la izbucnirea Primului Război Mondial, iar pentru că este un moment ce nu putea fi “scăpat” de către cei de la Arhivele Alba, miercuri, “arhivarii” au pregătit o surpriză albaiulienilor şi nu numai. Este vorba despre expoziţia “Un veac de la izbucnirea Marelui Război: 1914-2014″, ce aduce în faţa publicului informaţii despre vremurile din acea perioadă, cu documente orginale, fotografii dar şi obiecte tridimensionale.

Referitor la documentele din Primul Război Mondial legate de românii ardeleni, sunt prea puţine, după cum spune Silviu Ionaş, cel care a prezentat expoziţia, pentru că România a intrat în război abia în 1916, iar Transilvania făcea parte din Imperiul Austro-Ungar. Sunt expuse circulare mitropolitane, în care sunt anunţaţi preoţii ortodocşi din Ardeal că Patria, aceasta fiind Imperiul austro-ungar la acea vreme, are un nou duşman şi anume Regatul vecin al României. Cu această ocazie, consistoriu arhidiecezan ortodox s-a refugiat de la Sibiu la Oradea, la ordinele imperiale.

O altă referire la România de atunci despre care a vorbit arhivarul Silviu este legată de criza provocată în Transilvania de lipsa petrolului care se importa din România. Odată ce România a declarat război Imperiului austro-ungar s-au impus restricţii foarte mari la consumul petrolului în Transilvania, care trebuia adus tocmai din Galiţia, restricţii inclusiv la consumul lumânărilor atât în biserici la slujbe cât şi la oficierea înmormântărilor sau cu alte ocazii.

Fondurile din care au fost expuse documentele sunt fonduri bisericeşti şi şcolare, asta deoarece doar în acestea se găsea limba română în scris. În administraţie se foloseau limbile maghiară şi germană.

Cei care vor ajunge să vadă expoziţia, vor putea vedea în cuburi documente din registre de stare civilă. Spre exemplu, sunt expuse însemnări ale preoţilor legate de evenimente din timpul Primului Război Mondial, sau însemnări de genul că pe perioada 1915-1917 nu s-au oficiat căsătorii, pentru că bărbaţii erau plecaţi la război.

Sunt expuse şi cronici parohiale în care de asemenea se vorbeşte despre anumite întâmplări din timpul Primului Război Mondial, diplome şi medalii acordate atât în impreiul austro-ungar cât şi în România. Alături de aceste documente sunt expuse obiecte de la muzeu, precum cască, binoclu şi haină militară, bidoane de apă folosite atunci, goarnă de alarmă, baionetă austro-ungară,  o mitralieră a armatei austro-ungară şi altele.

O altă parte a expoziţiei, panourile cuprind documente din perioada 1914-1918, cu mai mult accent pe 1914, anul declanşării războiului. Este prezentat Atentatul de la Sarajevo, din 28 iunie 1914, când a fost asasinat Arhiducele Franz Ferdinand şi sotia acestuia, moment ce a dus la declanşarea Primului Război Mondial. De asemenea, un apel al împăratului Francisc Iosif către popoarele mele credincioase, ordine de mobilizare la luptă, articole din presă referitoare la contextul internaţional, dar şi circulare mitropolitane si corespondenţe legate de colete, în bani şi produse, pentru răniţi, invalizi, dar şi pentru soldaţii de pe front, sunt expuse.

Expoziţia „vorbeşte” şi despre restricţiile impuse la consumul anumitor alimente, rechiziţionarea cerealelor dar şi a clopotelor din biserici, care erau folosite în industria de armament.

Referitor la învăţământul din perioada Primului Război Mondial, Silviu Ionaş a povestit că o parte dintre şcoli au fost transformate în spitale militare. „Învăţătorii din multe dintre acestea au fost trimişi pe front, însă se pun eforturi deosebite ca învăţământul să continue. Învăţătorii care rămân acasă insistă şi depun eforturi să le explice elevilor importanţa şi gravitatea evenimentelor prin care trec. Mai mult elevii sunt implicaţi în diferite activităţi în adunarea plantelor medicinale pentru răniţi si spitale, în serbări şcolare cu diferite teme în care în general se comemorau eroii de război sau făceau chiar colecte în bani. de exepmplu pentru reclădirea satelor carpatine distruse de năvălirea ruşilor”, a explicat acesta.

Despre activitatea preoţilor, din corespondenţa şi din circularele mitropolitane expuse, se remarcăun interes şi o presiune asupra acestora să acorde populaţiei sprijin în cât mai mare măsură, să aducă alinare si confort populaţiei care era demoralizată de greutăţile războiului. De asemenea, preoţii s-au implicat în colecte în bani pentru înfiinţarea Orfelinatului ortodox la Sibiu pentru orfanii ai căror părinţi au căzut pe câmpul de luptă.

În finalul expoziţiei au fost expuse tabele pe localităţi cu cei care au căzut în timpul luptelor. Legat de acestea, Silviu a vorbit şi despre comuna Brezeşti din Munţii Apuseni, unde în perioada 1914-1917 au fost recrutaţi 96 de bărbaţi, din care 75 u fost trimişi la luptă, şi din care acasă s-au întors  6, teferi şi nevătămaţi, restul fiind răniţi, alţii rămaşi invalizi, alţii căzuţi pe câmpul de luptă, sau în captivitate, câţiva dintre ei fiind chiar daţi dispăruţi.

De asemenea, a reamintit un director de şcoală din perioada interbelică, Iuliu Todoran din comuna Biia, care a participat la război, încă din 1914, până în 1918, în armata austro-ungară.  a A luptat  pe fronturile din Italia şi Galiţia, a fost promovat în gradele militare datorită meritelor sale, iar odată cu căderea Imperiului austro-ungar s-a înrolat voluntar în gărzile naţionale din Blaj şi  la 1 Decembrie 1918 a participat la Alba Iulia, în calitate de comandant al unei companii de moţi care avea sarcina să păzeazscă terenul de instrucţie din Alba Iulia.

Primul Război Mondial a fost constituit din implicarea a 33 de state din 5 continente, iar în urma lui au rămas 13 milioane de morţi militari şi 6 milioane de morţi civili. “A fost primul mare şoc pe care lumea l-a avut prima oară probabil în istoria sa. După acest război s-au schimbat graniţe, au căzut imperii, au apărut ţărmuri”, a explicat Dana Zecheru, şef serviciu Arhive.

Tot în cadrul evenimentului de miercuri, angajaţii de la arhive au sărbătorit şi o colegă de breaslă. Este vorba despre Laura Maria Oltean, care a primit o diplomă de onoare, pentru merite deosebite în  păstrarea, protejarea şi punerea în valoarea a documentelor deţinute de Serviciul Judeţean Alba, timp de peste 2 decenii de activitate.

Expoziţia care se desfăşoară până în 20 octombrie, face parte din proiectul cultural “Istorie şi memorie”, iar întreg evenimentul este organizat de Serviciul Judeţean al Arhivelor Alba împreună cu Consiliul Judeţean Alba şi Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia.

Vă prezentăm mai jos câteva imagini din cadrul expoziţiei:

[nggallery id=2297]

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI