FMI cere reevaluarea legii pensiilor chiar cu o zi înainte de majorare. Creșterea, pericol pentru deficitul bugetar

Fondul Monetar Internațional cere Guvernului reevaluarea legii pensiilor, chiar cu o zi înainte de a fi majorate. Această creștere ar pune în pericol sustenabilitatea fiscală.

Guvernul din România tocmai a fost somat să reevalueze legea pensiilor, din cauza faptului că pune în pericol deficitul bugetar. Anunțul vine de la Fondul Monetar Internațional, chiar cu o zi înainte de marea majorare a pensiilor.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) recomandă autorităţilor române să demareze un proces de consolidare fiscală durabilă, susţinut de măsuri de calitate destinate diminuării deficitul bugetar şi celui comercial, să reevalueze noua lege a pensiilor şi să îmbunătăţească guvernanţa la companiile de stat, se arată în raportul elaborat de stafful FMI după discuţiile cu oficialii români din luna iunie a acestui an, document publicat vineri.

Potrivit experţilor FMI, creşterea economiei româneşti ar urma să rămână la nivelul de 4% în 2019 şi să încetinească la 3% pe termen mediu.

„Activitatea economică va continua să fie stimulată de consum, însoţit de o inflaţie ridicată şi un deficit de cont curent de peste 5% din PIB în 2019-2020. Creşterea este prognozată să încetinească pe măsură ce investiţiile productive au slăbit ca urmare a regreselor înregistrate de reformele structurale iar impulsul fiscal se va diminua în timp”, se arată în raportul FMI.

De asemenea, experţii instituţiei financiare internaţionale atrag atenţia asupra faptului că riscurile sunt orientate în jos şi sunt semnificative.

„Principalul risc intern este o nouă creştere a vulnerabilităţii provocate de şocuri politice. Având în vedere ciclul electoral din următorii doi ani, există riscul unor noi stimulente fiscale sau al revenirii asupra unor politici structurale care ar reduce şi mai mult competitivitatea României. În prezent, noua lege a pensiilor reprezintă un risc semnificativ pe termen mediu la adresa stabilităţii fiscale. Pe plan extern, principalul risc îl reprezintă o încetinire peste aşteptări a pieţei externe, care ar deteriora şi mai mult un deficit de cont curent deja mare şi ar agrava presiunile de finanţare”, se arată în raportul FMI.

În acest context de creştere a vulnerabilităţilor, FMI susţine că este necesar ca autorităţilor române să profite de avansul economiei pentru a demara un proces durabil de consolidare fiscală sprijinit de măsuri de calitate.

„Respectarea ţintei de deficit de 2,8% din PIB în 2019 ar fi un început”, subliniază FMI.

Însă, conform estimărilor experţilor FMI, deficitul bugetar al României va ajunge la 3,7% din PIB în 2019 dacă nu se vor lua măsuri suplimentare.

„În opinia staff-ului, veniturile au fost supraestimate cu 0,9% din PIB, din cauza unor ipoteze optimiste cu privire la îmbunătăţirea colectării taxelor şi a cheltuielilor salariale în sectorul privat”, se arată în document.

În consecinţă, staff-ul FMI susţine că este nevoie de măsuri de calitate echivalente cu aproximativ un procent din PIB pentru atingerea ţintei de deficit pe 2019. Printre măsurile de calitate recomandate de FMI se numără reorientarea cheltuielilor fiscale dinspre salarii şi pensii spre investiţii şi inversarea tendinţei de reducere a investiţiilor publice din ultimii ani.

În plus, experţi FMI susţin că noua lege a pensiilor, adoptată în luna iunie 2019, are nevoie de o reevaluare, deoarece ar putea pune în pericol sustenabilitatea fiscală. Potrivit experţilor FMI, este crucial să fie reconsiderat ritmul de implementare a legii şi să fie realizată o revizuire comprehensivă a sistemului de pensii.

„Această revizuire ar trebui să reflecte spaţiul fiscal disponibil şi să realizeze un echilibru între nevoile sociale, o distribuţie echitabilă şi priorităţile bugetare”, subliniază FMI.

Procesul de consolidare fiscală ar trebui acompaniat, în opinia FMI, de o continuare a înăspririi politicii monetare, având în vedere presiunile inflaţioniste. Conform estimărilor FMI, în 2019 inflaţia va rămâne deasupra intervalului ţintă, având în vedere perioada bună prin care trece economia şi stimulentele fiscale. De aceea, FMI recomandă autorităţilor să ia noi măsuri, care trec dincolo de un management strict al lichidităţii, pentru a ţine sub control inflaţia şi care ar creşte, de asemenea, credibilitatea şi independenţa băncii centrale.

În sfârşit, FMI subliniază că este nevoie de o relansare a reformelor structurale pentru a îmbunătăţi perspectivele de creştere pe termen mediu ale României.

„Investiţiile publice ar trebui majorate prin concentrarea pe infrastructura publică şi atingerea unei absorbţii mai eficiente a fondurilor UE”, se arată în raportul FMI.

Totodată, reforma companiilor de stat trebuie repornită, iar majorările salariului minim ar trebui moderate şi legate de un set de criterii obiective care reflectă evoluţia productivităţii.

În schimb, autorităţile române au exprimat o viziune mai optimistă, conform căreia creşterea economică va fi mai puternică în acest an, de 5,5%, şi va depăşi 5% pe termen mediu. De asemenea, autorităţile române s-au angajat să respecte limita de deficit de 2,8% din PIB prevăzută în legea bugetului. Chiar dacă au recunoscut performanţele fiscale slabe din primul trimestru, s-au declarat încrezătoare că vor reuşi o mai bună colectare a veniturilor în restul anului 2019. În ceea ce priveşte noua lege a pensiilor, autorităţile române a recunoscut că aceasta prezintă unele riscuri la adresa finanţelor publice, dar au subliniat că implementarea sa ar trebui să meargă în paralel cu reformele fiscal-structurale pentru a rămâne în limitele spaţiului fiscal disponibil, se mai arată în raport.

O misiune a FMI a vizitat România în perioada 27 mai – 7 iunie 2019, pentru a realiza evaluarea anuală a economiei româneşti, cunoscută sub denumirea Consultare pe Articolul IV.

În prezent, România nu are în derulare un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, însă instituţia financiară evaluează anual evoluţia economiei româneşti, în baza consultărilor pe Articolul IV.

Consultările constituie un exerciţiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situaţiei financiare şi economice la nivel naţional şi formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei.

sursa: capital.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI