Efectele pozitive ale pandemiei și Brexitului în județul Alba: Scădere în premieră a numărului copiilor cu părinţii plecaţi în străinătate

În premieră pentru ultimii patru ani, în evidenţele Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Alba (DGASPC) s-au înregistrat sub 1.000 de copii cu ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate.

Astfel, statistica institutţiei arată 915 copii în 2020, 1.177 în 2019, 1.160 în 2018. În 2020, s-a ajuns la această cifră abia la finele ultimului trimestru, deoarece în trimestrul al treilea numărul acestora era de 1.179 de copii.

Dacă ar fi să căutăm motive, scăderea numărului de copii cu părinţii aflaţi la muncă în străinătate ar putea fi explicată mai degrabă de reducerea motoarelor economiilor europene din cauza pandemiei de COVID-19, dar şi de BREXIT, numeroşi români preferând să lucreze în Marea Britanie datorită salariilor superioare, decât de creşterea nivelului de trai din România.

Dintre cei 915 copii cu părinţii plecaţi în străinătate, 465 erau băieţi, iar 450 fete. Dintre aceştia, 144 de copii au ambii părinţi plecaţi să lucreze peste graniţele, 632 au rămas acasă cu un singur părinte, iar în cazul a 139 de copii unicul lor părinte susţinător al familiei monoparentale a plecat la muncă în străinătate, astfel că numărul copiilor care au rămas acasă fără niciun părinte se ridică la 283 de copii.

Pe 96 dintre copiii rămaşi cărora atât mama, cât şi tatăl au plecată la muncă peste hotare îi îngrijesc bunicii lor, unchii, mătuşile, verii sau alte rude până la gradul IV, fără măsură de protecţie, 3 minori sunt crescuţi de asistenţi maternali profesionişti, 24 de copii au ajuns în centre de plasament publice sau private, 17 sunt crescuţi de rude până la gradul IV, iar 4 au fost plasaţi la alte familii sau persoane.

Dintre cei 632 de minori cu un părinte plecat „afară”, 551 de copii se află în îngrijirea rudelor până la gradul IV, fără măsură de protecţie, 5 sunt ocrotiţi de asistenţi maternali profesionişti, 31 de copii au fost daţi în centre de plasament, iar 45 de copii sunt crescuţi de fraţi mai mari, unchi, mătuşi, bunici sau alte rude până la gradul IV. Niciunul dintre copii nu a fost lăsat în grija unor prieteni sau cunoscuţi ai părinţilor. ajuns să fie îngrijit de alte persoane sau familii, adică printre „străini”.

În schimb, 2 dintre cei 139 de copii cu singurul părinte susţinător de familie plecat în străinătate au rămas la alte persoane sau familii, 26 sunt crescuţi de rude până la gradul IV, 20 de minori sunt instituţionalizaţi în centre de plasament, alţi 23 sunt îngrijiţi de asistenţi maternali, iar 68 de copii nu au avut nevoie de măsuri de protecţie, fiind lăsaţi la rude până la gradul IV.

Pe categorii de vârstă, dintre cei 915 copii, 599 de minori, adică aproape două treimi dintre ei, au vârste cuprinse între 10 – 17 ani, 292 fiind chiar adolescenţi. Dar există şi 166 de copii mai mici, de 7 – 9 ani şi 138 de copii de grădiniţă, de 3 – 6 ani, ai căror părinţi muncesc peste graniţe pentru a le oferi lor speranţa la un trai mai bun. Alţi 11 copii au doar 1 – 2 anişori, iar un copil nu au împlinit încă vârsta de 1 an.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI