După temniţă, tortură şi ani mulţi de tăcere, Simion Drăgoi reia lupta, alături de PNŢCD

Veteranii din „Liga anticomunistă” dau exemplu tinerilor:

    Simion Drăgoi este unul dintre puţinii supravieţuitori, membri ai „Ligii anticomuniste”. Trăieşte la Alba Iulia, într-o discreţie şi o modestie desăvărşită, după un trecut zbuciumat de luptă şi suferinţă. Multă vreme nu a făcut altceva decât să-şi ducă viaţa paşnic, fără a ieşi în spaţiul public, nici cu declaraţii şi nici cu dezvăluiri despre organizaţia anticomunistă din care a făcut parte şi pentru care a suferit ani grei de temniţă, foame, mizerie, bătăi şi schingiuri. Dar, iată, dacă acum o jumătate de veac a simţit nevoia „să facă ceva”, pentru că era ţara în pericol de a se scufunda în iadul comunismului importat de la Răsărit, acum revine şi rupe tăcerea. Pentru că din nou a sesizat un pericol, foarte asemănător cu cel de atunci. Până acum a tăcut, nu din laşitate, ci pentru că i-a lăsat pe alţii mai tineri să-şi asume lupta. Dar acum a venit momentul ca şi el, veteranul, să dea un exemplu… Acest exemplu l-a oferit tinerilor, în cadrul unei conferinţe de presă ce a avut loc la sediul PNŢCD Alba Iulia, în prezenţa preşedintelui organizaţiei municipale, dr. Radu Vieru, a vicepreşedintelui Mircea Trifu, a preşedintelui organizaţiei judeţene Iuliu Hada, precum şi a altor lideri sau simpli membri, atât a celor vechi cât şi a tinerilor.
Provenit, ca şi alţi camarazi de-ai săi, dintr-o familie de buni români, cu principii ferme de verticalitate şi morală, dar mai cu seamă cu convingeri anticomuniste de nestrămutat, el a aderat la „Liga anticomunistă” în anul 1949, când această structură a fost înfiinţată de un grup de elevi, cu vârste între 16-18 ani, de la Liceul „Mihai Viteazul” (actualmente Colegiul „HCC”) şi de la Liceul Comercial din Alba Iulia, cărora li s-au alăturat elevi de la fostul liceu „Sf. Vasile”, de la Blaj, care se desfiinţase. „Liga anticomunistă”, a apărut ca o reacţie împotriva instaurării dictaturii comuniste: „Pierduserăm Basarabia şi Bucovina, spune azi Drăgoi, libertăţile individuale erau ameninţate iar întovărăşirile şi colectivizarea profilau deja spectrul mizeriei…” Spaţiul nu ne permite deocamdată să vă dezvăluim tot ce a însemnat lupta acestor tineri superbi, de un curaj eroic, nici despre modul în care se recrutau şi se organizaseră membri ligii. Destul să ştiţi că ei depuneau un jurământ şi nu se cunoşteau cu toţii, între ei, singura relaţie a fiecăruia fiind doar cu recrutorul (exceptând membrii conducerii). Ei bine, după câteva acţiuni „subversive” Securitatea a dat de urma lor, i-a arestat şi i-a condamnat la ani grei de temniţă. Simion Drăgoi şi-a trăit calvarul trecând prin închisorile de la Deva, Jilava, Piteşti, Satu Mare, Galaţi, Aiud, Gherla, apoi prin lagărele de muncă forţată de la Stoeneşti, la care s-au adăugat minele de plumb de la Cavnic.
Despre această „Golgotă a anticomuniştilor”, pe care venerabilul octogenar de azi a trebuit s-o urce în anii tinereţii sale, vom povesti în cadrul unui articol ulterior, mai amplu. Acum, ceea ce m-a impresionat în atitudinea acestui dârz anticomunist a fost nevoia lui de a rupe tăcerea şi de a ieşi înaintea tinerilor, sesizând că există din nou un mare pericol: acela ca PNŢCD să fie zdrobit de partidele mari, puternice, bogate (cu mulţi membri foşti comunişti!), dezechilibrând din nou eşichierul politic, prin dispariţia Dreptei autentice. Aşadar, veteranul a vrut să dea exemplu şi curaj celor ce se codesc să lupte făţiş şi să se apropie de PNŢCD, ca şi cum ar spune, parafrazând cuvintele biblice: „Nu vă temeţi de cei care ucid trupul iar după aceea nu mai pot nimic! Dacă noi, la o vârstă mai fragedă decât a voastră am avut curajul să înfruntăm moartea, închisoarea, foamea, mizeria şi tortura, voi nu aveţi dreptul să vă temeţi de nimic! Luptaţi deschis, cu curaj, căci vremurile s-au schimbat: nimeni nu vă mai poate închide şi nici persecuta pentru convingerile voastre politice!” Vom reveni.

Ioan HĂNŢULESCU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI