Descoperirile arheologice din Cetate schimbă planul iniţial al proiectantului

Cercetările arheologice desfăşurate în Cetatea Alba Carolina în cadrul proiectului de refuncţionalizare a zonei se desfăşoară în ritm alert şi primele descoperiri, caracterizate de specialişti ca senzaţionale, nu au întârziat să apară. Importanţa descoperirilor de Epoca Romană făcute aici este cu atât mai mare cu cât zona se suprapune cu perimetrul castrului roman unde au fost cantonate trupele Legiunii XIII Gemina (n.r. – cel mai important castru din Dacia romană potrivit istoricilor, peste care s-a ridicat fortificaţia feudală urmată de Cetatea Vauban). Specialiştii vor propune proiectantului conservarea in situ a celor mai importante vestigii, însă cea mai mare parte a lor vor fi acoperite cu pământ, urmând să fie configurate şi marcate la nivelul solului. Aceste propuneri vor schimba într-o oarecare măsură proiectul iniţial propus de arhitectul Gheorghe Lăncrănjan Franchini. „Sunt descoperiri pe care un arheolog le poate întâlni probabil o dată în viaţă având în vedere că trebuie săpat foarte mult în adâncime pentru a da de stratul de Epocă Romană. La Alba Iulia am avut şansa ca stratul de călcare să fie coborât foarte mult cu ocazia lucrărilor şi astfel am putut găsi în pământ lucruri senzaţionale deşi intuiam, pentru că existau planuri ale castrului”, a precizat în cadrul unei conferinţe de presă arheologul Constantin Inel, directorul adjunct al Muzeului Unirii din Alba Iulia.
lVestigiile de pe „via principalis”, conservate in situ
Zona cercetată de arheologi până acum a fost strada Mihai Viteazul, cea care leagă Poarta a III-a a Cetăţii de Catedrala Romano-Catolică. Aici, pe terenul dintre Comisariat (Centrul Militar Judeţean) şi clădirea Ierihon (seminarul Bisericii Romano-Catolice) au ieşit la iveală ziduri din clădiri romane ce erau plasate pe ambele laturi ale drumului „via principalis” (drumul principal al castrului roman). Este propusă conservarea in situ a vestigiilor descoperite aici – clădiri, drum roman şi amenajări antice. De asemenea arheologii doresc continuarea cercetărilor pe întreg amplasamentul terenului aflat între clădirea Ierihon şi Comisariatul Militar, pentru a fi realizat un parc arheologic roman care să asigure valorificarea ansamblului Porţii de Sud a castrului roman, ceea ce ar duce la ştergerea de pe proiect a zonei pietonale propuse acolo. Problema e că nu tot terenul vizat de doritul parc aheologic este afectat de proiectul de refuncţionalizare a interiorului Cetăţii şi nici nu are ca proprietar municipiul Alba Iulia. De asemenea, au mai fost descoperite fundaţia unei barăci romane în spatele Porţii a III-a a Cetăţii, urme din zidurile locuinţei comandatului legiunii denumită praetorium pe latura de sud a parcului Custozza dar şi structuri de ziduri romane şi un altar roman în zona Catedralei Romano-Catolice. Arheologii nu exclud ca în zona în care s-a descoperit altarul să fi existat un templu roman, edificiu despre existenţa căruia de altfel vorbesc mai mulţi istorici. Dacă cercetările vor certifica acest lucru, specialiştii vor propune conservarea vestigiilor templului de asemenea in situ. „Am avut şansa să facem aceste descoperiri de Epocă Romană despre care ştiam că există însă era greu de ajuns la ele. Epoca Medievală este foarte bine reprezentată în Cetate iar cea romană prea puţin reprezentată tocmai pentru că Cetatea Vauban s-a dezvoltat deasupra castrului şi nu în jurul lui. Estimăm că, datorită descoperirilor recente, am ajuns la un grad de cunoaştere a castrului roman de 15-20%”, a precizat Constantin Inel. El a spus că cercetările arheologice în Cetate ar mai putea dura încă 4 luni de acum încolo însă constructorul va putea să facă în paralel lucrările propuse.
lArheologii propun păstrarea parcului Custozza
Părerea arheologilor de la Muzeul Unirii este ca parcul Custozza, pe locul căruia proiectul propune construirea unei piaţete medievale, să fie păstrat. Specialiştii au explicat că realizarea piaţetei presupune cercetări arheologice într-o zonă cu un potenţial arheologic extraordinar care ascunde vestigii ce nu permit acoperirea lor şi se impune păstrarea lor la vedere. În aceste condiţii vor fi tăiaţi copacii, însă nu va mai putea fi realizată piaţeta întrucât zona ce se impune a fi cercetată arheologic ocupă circa jumătate din suprafaţa parcului. Arheologul Constantin Inel a spus că cercetările în zona parcului ar dura foarte mult pentru că zona este una de importanţă zero, ascunzând chiar centrul castrului. „Eu, ca arheolog, mi-aş dori să cercetez zona de sub parc pentru că cu astfel de şanse te întâlneşti o dată în viaţă. Însă în arheologie există un principiu foarte important, şi anume acela că nici un obiectiv arheologic nu trebuie epuizat de o singură generaţie. Pe de altă parte, în viitor ar putea apărea metode nedistructive de cercetare care nu vor impune răscolirea întregii zone ci săparea în puncte fixe”, a precizat Inel. Directorul adjunct al Muzeului Unirii a spus că indiferent de ce va hotărî proiectantul se vor întreprinde cercetări în parc, pe porţiunea dintre monumentele Losenau şi Custozza. O decizie finală va fi luată după o evaluare comună a arheologilor şi arhitecţilor.
Ioana PITICARIU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI