Deputații au respins propunerea legislativă privind autonomia Ținutului Secuiesc
Camera Deputaților a respins propunerea legislativă privind statutul de autonomie în cazul Ținutului Secuiesc, care a fost criticată de majoritatea parlamentarilor, cu excepția UDMR. În favoarea respingerii proiectului s-au înregistrat 218 voturi, iar 20 – împotrivă.
Inițiatorul proiectului, deputatul UDMR Kulcsár-Terza József-György, a afirmat că nu propune modificarea granițelor, ci doar autonomie teritorială a ținutului secuiesc în interiorul statului român.
”Secuii au luptat pentru apărarea creștinismului de partea lui Mihai Viteazul și Ștefan cel Mare. Acele persoane și instituții care susțin că ținutul secuiesc nu există sunt conduse din umbră sau sunt conduse de ură față de maghiari și secui. Acestor persoane și instituții le transmit să pună mâna pe carte și să învețe istoria proprie. Comunitatea maghiară din România nu cere decât ceea ce li se cuvine tuturor națiunilor europene. Europa sprijină autonomia, este cel mai important mesaj dat de comunitatea europeană după evenimentele din Catalonia. Nu dorim modificarea granițelor, noi dorim doar autonomie teritorială a ținutului secuiesc în interiorul statului român”, a declarat deputatul UDMR.
Potrivit proiectului de lege, ”locuitorii ținutului secuiesc se constituie în comunitate autonomă” ca expresie a identității sale istorice, în scopul asigurării egalității de șanse a cetățenilor și protecției identității naționale maghiare.
Autonomia comunității reprezintă dreptul și capacitatea efectivă a colectivității majoritare autohtonă a ținutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare și de unele prerogative de ordin statal, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate și în interesul întregii colectivități a unei părți importante a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarității, se arată în proiectul de lege.
Conform acestuia, ”Ținutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României”. ”Regiunea are dreptul de decizie și de gestionare în domeniile care aparțin competențelor sale specifice, iar acest drept include adoptarea și exercitarea unei politici proprii regiunii”, mai prevede proiectul de act normativ.
Același proiect menționează că ”teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele județe Covasna și Harghita, precum și scaunul istoric Mureș, care aparține județului Mureș”.
Camera Deputaților este prima sesizată cu acest proiect, Senatul este for decizional.
Sursa: agerpres.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Simulare Bacalaureat 2026 | Notele obţinute de elevii din România, mai mari decât cele de la simularea din 2025 la toate materiile
Simulare Bacalaureat 2026 | Notele obţinute de elevii din România, mai mari decât cele de la simularea din 2025 la toate materiile Ministerul Educaţiei a anunţă, joi, 9 aprilie că simularea probelor scrise din cadrul examenului naţional de Bacalaureat, susţinută în perioada 23 -26 martie 2026, a fost organizată în 1.364 de unităţi de învăţământ. […]
500 de persoane care munceau fără forme legale de angajare identificate în România în doar câteva zile. Ministru: „E un semnal de alarmă”
500 de persoane care munceau fără forme legale de angajare identificate în România în doar câteva zile. Ministru: „E un semnal de alarmă” 500 de persoane care munceau fără forme legale de angajare au fost identificate în România într-o singură săptămână, a anunțat, joi, 9 aprilie 2026 ministrul Muncii, Petre-Florin Manole. „Ce am găsit săptămâna […]
Foști directori de instituții publice, trimiși în judecată de DNA Alba Iulia pentru un „tun” de aproape 1,4 milioane de lei
Foști directori de instituții publice, trimiși în judecată de DNA Alba Iulia pentru un „tun” de aproape 1,4 milioane de lei Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) – Serviciul teritorial Alba Iulia au finalizat rechizitoriul într-un dosar cu privire la managementul fraudulos al unor instituții publice din județul Mehedinți. Cornel-Vasile Folescu și Adrian Bidilici, foști directori […]