Deputații au respins propunerea legislativă privind autonomia Ținutului Secuiesc
Camera Deputaților a respins propunerea legislativă privind statutul de autonomie în cazul Ținutului Secuiesc, care a fost criticată de majoritatea parlamentarilor, cu excepția UDMR. În favoarea respingerii proiectului s-au înregistrat 218 voturi, iar 20 – împotrivă.
Inițiatorul proiectului, deputatul UDMR Kulcsár-Terza József-György, a afirmat că nu propune modificarea granițelor, ci doar autonomie teritorială a ținutului secuiesc în interiorul statului român.
”Secuii au luptat pentru apărarea creștinismului de partea lui Mihai Viteazul și Ștefan cel Mare. Acele persoane și instituții care susțin că ținutul secuiesc nu există sunt conduse din umbră sau sunt conduse de ură față de maghiari și secui. Acestor persoane și instituții le transmit să pună mâna pe carte și să învețe istoria proprie. Comunitatea maghiară din România nu cere decât ceea ce li se cuvine tuturor națiunilor europene. Europa sprijină autonomia, este cel mai important mesaj dat de comunitatea europeană după evenimentele din Catalonia. Nu dorim modificarea granițelor, noi dorim doar autonomie teritorială a ținutului secuiesc în interiorul statului român”, a declarat deputatul UDMR.
Potrivit proiectului de lege, ”locuitorii ținutului secuiesc se constituie în comunitate autonomă” ca expresie a identității sale istorice, în scopul asigurării egalității de șanse a cetățenilor și protecției identității naționale maghiare.
Autonomia comunității reprezintă dreptul și capacitatea efectivă a colectivității majoritare autohtonă a ținutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare și de unele prerogative de ordin statal, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate și în interesul întregii colectivități a unei părți importante a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarității, se arată în proiectul de lege.
Conform acestuia, ”Ținutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României”. ”Regiunea are dreptul de decizie și de gestionare în domeniile care aparțin competențelor sale specifice, iar acest drept include adoptarea și exercitarea unei politici proprii regiunii”, mai prevede proiectul de act normativ.
Același proiect menționează că ”teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele județe Covasna și Harghita, precum și scaunul istoric Mureș, care aparține județului Mureș”.
Camera Deputaților este prima sesizată cu acest proiect, Senatul este for decizional.
Sursa: agerpres.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Ședințe la PNL, USR și UDMR: Desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier, discutată
Ședințe la PNL, USR și UDMR: Desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier, discutată Adrian Veștea, președintele CJ Brașov și prim-vicepreședinte PNL, este noul premier desemnat. Anunțul a fost făcut de Nicușor Dan în această dimineață la scurt timp după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul. Astăzi, de la ora 19.00, conducerea USR se […]
Sanitas amenință cu greva generală: „În cazul în care cerințele nu vor fi îndeplinite” spitalele ar putea intra în blocaj
Sanitas amenință cu greva generală: „În cazul în care cerințele nu vor fi îndeplinite” spitalele ar putea intra în blocaj Federația Sanitas avertizează că ar putea declanșa acțiuni de protest, inclusiv blocarea activității din spitale și sesizarea Comisiei Europene, dacă Ministerul Muncii nu va accepta noul pachet de propuneri privind legea salarizării. Sindicaliștii reclamă faptul […]
PSD și-a exprimat interesul pentru a face parte din guvernul Veștea: ,,Ne dorim să continuăm această coaliție de guvernare”
PSD și-a exprimat interesul pentru a face parte din guvernul Veștea: ,,Ne dorim să continuăm această coaliție de guvernare” PSD și-ar dori să facă parte din viitorul guvern condus de Adrian Veștea. Liderul senatorilor social-democrați, Adrian Zamfir, a declarat, duminica, 14 iunie 2026, că partidul vrea să continue colaborarea în cadrul fostei coaliții de guvernare, […]
