Decizie CCR: Fostul președinte Traian Băsescu își primește înapoi privilegiile de fost președinte, pierdute pentru că a colaborat cu Securitatea

Decizie CCR: Fostul președinte Traian Băsescu își primește înapoi privilegiile de fost președinte, pierdute pentru că a colaborat cu Securitatea

Fostul președinte Traian Băsescu își primește înapoi privilegiile de fost președinte, pierdute pentru că a colaborat cu Securitatea, a decis CCR marți, 1 iulie 2025.

Curtea Constituțională a decis, marți, 1 iulie, că modificarea legislativă prin care fostului președinte Traian Băsescu i-au fost retrase anumite beneficii, pentru că a colaborat cu Securitatea, este neconstituțională.

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a câștigat marți la Curtea Constituțională o contestația formulată față de decizia de a i se lua toate drepturile de fost președinte după ce s-a dovedit, definitv și irevocabil, că a fost colaborator al fostei Securități, potrivit surselor Antena 3 CNN.

În cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, Curtea Constituțională a decis astfel:

„Cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că Legea nr.243/2021 pentru modificarea art.1 alin.(3) din Legea nr.406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, în ansamblul său, este neconstituțională, fiind contrară prevederilor constituționale art.1 alin.(5) privind principiului legalității, în componenta privind calitatea legii, și ale art.15 alin.(2), din perspectiva lipsei dispozițiilor tranzitorii, precum și a caracterului retroactiv al acestei legi”, se arată într-un comunicat transmis de CCR marți.

Totodată, cu unanimitate de voturi, CCR a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.2 alin.(l) lit.t) și art.14 alin.(1) din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, întrucât, în virtutea dispozițiilor art.2 alin.(3) din Legea nr.47/1992, nu are competența de a modifica sau completa dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate și nici nu este competentă să controleze constituționalitatea unei interpretări date de o anumită instanță judecătorească textelor legale criticate cu soluționarea în fond a cauzei.

Sintagma „sau”, declarată neconstituțională

CCR a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că este neconstituțională sintagma „sau art.56 alin.(1) ind.1” din cuprinsul dispozițiilor art.60 alin.(4) din Ordonanța Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.

„Dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale au următoarea redactare: „(4) În cazul în care asociaţia sau fundaţia a fost dizolvată pentru motivele prevăzute la art.56 alin.(1) lit.a)-c) sau art.56 alin.(1) ind.1, bunurile rămase după lichidare vor fi preluate de către stat, prin Ministerul Finanţelor Publice, sau, după caz, de comuna sau oraşul în a cărui rază teritorială asociaţia sau fundaţia îşi avea sediul, dacă aceasta din urmă era de interes local.”

În esență, Curtea a constat că pasivitatea persoanei juridice (asociație sau fundație) în îndeplinirea obligaţiei de a raporta Ministerului Justiției datele de identificare ale beneficiarului real, atunci când intervin modificări cu privire la acestea, nu poate fi asimilată cu vreunul dintre cazurile de dizolvare reglementate în art.56 alin.(1) lit.a)-c) din Ordonanța Guvernului nr.26/2000. Curtea a constatat că preluarea, în ipoteza normativă criticată, de către stat/comună/oraș a bunurilor mobile și imobile ale asociațiilor/fundațiilor ca măsură sancţionatorie pentru neîndeplinirea unei obligaţii legale ce revine persoanei juridice sancţionată cu dizolvarea şi intrarea în lichidare echivalează cu o confiscare contrară exigenţelor constituţionale stabilite prin art.44 alin.(8), potrivit căruia „Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă”.

„Înlătură prezumţia de dobândire licită a averii”

În lipsa probării caracterului ilicit al destinației, folosirii ori dobândirii bunurilor supuse măsurii de trecere în proprietatea privată a statului şi a inexistenţei unei hotărâri judecătoreşti definitive în acest sens, soluţia legislativă reglementată prin art.60 alin.(4) din Ordonanța Guvernului nr.26/2000, în ceea ce privește sintagma „sau art.56 alin.(1) ind.1”, înlătură prezumţia de dobândire licită a averii şi este neconstituţională.

Totodată, CCR a constatat că „preluarea, în ipoteza normativă criticată, de către stat/comună/oraș a bunurilor mobile și imobile ale asociațiilor/fundațiilor echivalează cu o expropriere contrară art.44 alin.(3) din Constituţie, întrucât operează în alte condiţii decât cele stabilite prin Legea fundamentală, respectiv nu este o expropriere pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire”.

Consecințele deciziei CCR

Decizia Curții Constituționale produce efecte imediate de la data publicării în Monitorul Oficial, iar instituțiile publice sunt obligate să se conformeze. Astfel, fostul președinte poate solicita restituirea tuturor drepturilor care i-au fost retrase – indemnizație, locuință de protocol, pază de la SPP și personal administrativ.

În plus, întreaga construcție legislativă prin care a fost creată această formă de sancțiune administrativă pentru colaborarea cu Securitatea riscă să fie reevaluată sau chiar abandonată. Deși decizia Curții nu neagă existența colaborării cu fosta poliție politică, ea desființează posibilitatea ca această realitate să genereze, prin voință legislativă ulterioară, pierderea unor beneficii conferite anterior.

Amintim că, prin intermediul Curţii de Apel Bucureşti, fostul șef de stat a atacat la Curtea Constituţională modificările aduse Legii 406/2001, prin care i-au fost retrase privilegiile cuvenite foştilor preşedinţi, printre care dreptul la o vilă de protocol de la RA-APPS şi la dispozitiv de protecţie al SPP, ca urmarea a deciziei privind calitatea sa de colaborator al Securităţii.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI