DE JOI, 14 mai 2015: Părinții care nu anunță autoritățile când copiii lor desfășoară activități artistice riscă amenzi drastice. CUM se depune NOTA de INFORMARE

Părinţii ai căror copii urmează să câştige bani din reclame, filme, piese de teatru, concerte sau alte activităţi asemănătoare trebuie să anunţe acest lucru la serviciul public de asistenţă socială, prevede un act normativ publicat recent. Începând de mâine,14 mai 2015,  dacă părinţii nu respecta această obligaţie, pot fi sancţionaţi cu amenzi de până la 5.000 de lei.

Prevederile referitoare la prestarea de către copii a activităţilor remunerate sunt incluse în Hotărârea Guvernului nr. 75/2015, care a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 115 din 13 februarie şi se aplică de la data publicării. Totodată, în actul normativ este stabilit ca prevederile referitoare la amenzi se aplică după 90 de zile de la intrarea în vigoare a acestuia, adică din data de 14 mai.

Potrivit noilor dispoziţii, părinţii sunt obligaţi, înainte de începerea activităţii copiilor, să informeze serviciul public de asistenţă socială că aceştia vor câştiga bani din filme, reclame sau piese de teatru (printre altele), dacă nu vor să fie amendaţi.

Concret, acest lucru se face prin depunerea unei note de informare, însoţită de următoarele documente:

– copia certificatului de naştere/actului de identitate al copilului (după caz);
– copii ale actelor de identitate ale părinţilor;
– copia actului de identitate al însoţitorului (dacă este cazul);
– certificatul medical (eliberat de un medic pediatru) prin care să se ateste dacă minorul este apt pentru a desfăşura activitatea în cauză;
– avizul psihologic prin care să se precizeze dacă particularităţile psihice ale copilului îl recomandă pentru activitatea în cauză, dacă acesta a fost informat, în funcţie de vârstă şi gradul de înţelegere, şi este de acord cu participarea la activitate, precum şi recomandări speciale privind durata activităţii şi activitatea continuă;
– avizul medicului sportiv (pentru copiii care participă la activităţi sportive de performanţă), plus recomandări speciale privind durata activităţii şi activitatea continuă;
– adeverinţă din partea unităţii de învăţământ la care este înscris copilul (dacă activitatea este prestată în perioada programului şcolar).

De asemenea, în cel mult zece zile lucrătoare de la începerea activităţii copilului, părinţii trebuie să transmită serviciului public de asistenţă socială o copie certificată „conform cu originalul” a contractului încheiat cu organizatorul.

De joi, 14 mai, cei care nu vor informa serviciul public de asistenţă socială înainte de începerea activităţii copilului său care nu vor transmite copia certificată a contractului vor risca să fie amendaţi cu sume cuprinse între 1.000 şi 5.000 de lei.

Copiii pot să câştige bani ca actori, cântăreţi sau acrobaţi

Copiii pot să presteze activităţi plătite în domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar şi de modeling în baza unui contract încheiat între organizator şi părinţi care să respecte prevederile Codului civil, potrivit HG nr. 75/2015. Totuşi, contractul poate fi încheiat şi direct cu copilul, însă doar dacă acesta a împlinit 14 ani şi dacă a primit încuviinţarea părinţilor.

Mai exact, conform actului normativ, copiii pot să desfăşoare activităţi în calitate de:

– actor, figurant, cântăreţ, muzician, dansator, acrobat la manifestări cu caracter cultural, educativ sau artistic, cum ar fi: teatru, opera, balet, circ, concursuri de dans, de muzică sau interpretare, dar şi orice alte concursuri sau activităţi de scenă;
– actor, figurant, cântăreţ, muzician, dansator, acrobat său model la filmări pentru filme artistice, filmări, înregistrări sau emisiuni în direct pentru radio şi televiziune, cu sau fără scopuri publicitare;
– figurant său model la şedinţe foto, cu sau fără scopuri publicitare;
– figurant său model la prezentări de modă;
– sportiv profesionist în sportul de performanţă.

Pentru aceste activităţi, copiii pot încheia contracte individuale de muncă începând cu vârsta minimă de angajare. Codul muncii stabileşte că o persoană fizică dobândeşte capacitatea de muncă odată cu împlinirea vârstei de 16 ani, însă, în anumite condiţii, minorul poate deveni salariat şi de la împlinirea vârstei de 15 ani.

În ceea ce priveşte organizatorul, acesta poate fi, aşa cum se arată în HG nr. 75/2015, persoana fizică/juridică ce se ocupă de organizarea şi desfăşurarea de activităţi cu caracter profesional sau de organizarea de evenimente ocazionale în domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar şi de modeling.

Activităţile pot fi prestate doar între anumite intervale orare

În desfăşurarea activităţilor plătite la care iau parte copiii, organizatorii trebuie să respecte nişte condiţii stricte. Acestea ţin, în principal, de anumite intervale orare ale zilei, durata activităţii şi pauzele necesare.

Înainte de toate, activităţile – care nu trebuie să fie munci periculoase pentru copii – pot avea loc, în funcţie de vârstă, între orele:

9:00—17:00 – pentru copiii cu vârsta sub cinci ani;
8:00—20:00 – pentru copiii cu vârsta cuprinsă între cinci şi 12 ani;
7:00—22:00 – pentru copiii cu vârsta de peste 12 ani.

În ceea ce priveşte durata activităţii, aceasta trebuie să fie de cel mult:

o oră pe săptămână – în cazul copiilor care au sub un an;
două ore pe zi – în cazul copiilor de 1-5 ani;
patru ore pe zi – în cazul copiilor de 5-12 ani;
şase ore pe zi – în cazul copiilor de peste 12 ani.

În hotărârea Guvernului este subliniat că activitatea continua poate fi prestata timp de cel mult 15 minute, în cazul copiilor care au sub un an, cel mult 30 de minute, în cazul celor care au între 1-5 ani, şi cel mult 45 de minute, în cazul celor de peste cinci ani.

„Numărul de repetiţii de orice fel, precum şi orice etapă menită să asigure bună desfăşurare a activităţilor, indiferent de natura acestora (…) să nu depăşească una pe zi în cazul copiilor cu vârsta sub un an şi două pe zi în cazul copiilor cu vârsta de peste un an. Între cele două acţiuni, care au loc în aceeaşi zi, se acordă o pauză de cel puţin o oră şi jumătate”, prevede actul menţionat.

După fiecare activitate continuă, copiii au dreptul la pauze scurte de 10-15 minute. Aceştia au dreptul şi la o pauză mare de cel puţin 30 de minute, în funcţie de vârstă, şi pot să presteze săptămânal activităţi în cel mult patru zile consecutive.

„Activităţile care se organizează pe timpul vacantelor şcolare nu trebuie să afecteze respectarea dreptului copilului la timp de odihnă şi timp liber. În cazul activităţilor care se desfăşoară pe o perioadă mai mare de două luni se va acorda copilului o pauză de 14 zile, după primele 60 de zile de activitate”, mai este precizat în HG nr. 75/2015.

Atenţie! Copilul trebuie să fie însoţit de un adult pe toată durata prestării activităţilor. Acesta poate fi atât unul dintre părinţi, cât şi o persoană desemnată de aceştia sau de organizator. Dacă însoţitorul desemnat nu-şi respecta atribuţiile, acesta va risca, din data de 14 mai, să fie amendat cu sume cuprinse între 5.000 şi 8.000 de lei.

Tot de mâine, dacă organizatorii nu respecta condiţiile impuse pentru desfăşurarea activităţilor de către copii, vor risca să primească amenzi de la 1.000 la 5.000 de lei.

Pe deasupra, aceştia sunt obligaţi să asigure asistenta medicală (dacă este cazul) şi acces la cabine, vestiare, spaţii igienico-sanitare, spaţii de recreere şi odihnă. În caz contrar, amenzile aplicabile pornesc de la 3.000 de lei şi ajung până la 5.000 de lei.
Banii copilului sunt administraţi de părinţi

Banii câştigaţi de copil trebuie să fie administraţi de părinţi în conformitate cu prevederile Codului civil.

„Dacă există suspiciuni cu privire la utilizarea de către părinţi/reprezentanţii legali a sumelor obţinute de copil în alt scop decât cel al interesului superior al acestuia, reprezentanţii direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului solicita părinţilor sau, după caz, reprezentantului legal al copilului să prezinte un raport cu privire la modul în care au administrat veniturile copilului obţinute din activităţile prestate”, stabileşte hotărârea Executivului.

Dacă părinţii refuză să prezinte raportul sau nu pot să justifice cum au cheltuit banii câştigaţi de copil, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului poate să sesizeze instanţă de tutela.
Statul vrea să protejeze copiii

Hotărârea apărută în februarie în Monitor vine în contextul în care parlamentarii au adoptat în 2013 nişte prevederi menite să asigure protecţia copiilor care desfăşoară activităţi în domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar şi de modeling.

Mai exact, în Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului au fost introduse următoarele precizări: „Prestarea de către copii a activităţilor remunerate în domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar şi de modeling (…) este condiţionată de informarea prealabilă a serviciului public de asistenţă socială de la domiciliul copilului. Condiţiile de muncă (…) şi modalităţile procedurii de informare prealabilă se stabilesc prin hotărâre a Guvernului”.

Parlamentarii arătau la acel moment că nevoia reglementarii acestor activităţi este determinată de numărul tot mai mare de oportunităţi pentru copii, ca urmare a diversificării accelerate a pieţei muncii şi internaţionalizării industriei media şi de divertisment.

„A apărut astfel necesară introducerea unor prevederi care să se axeze pe reglementarea acestui tip de activităţi, astfel încât copiilor implicaţi în derularea acestora să le fie asigurată protecţia necesară împotriva unor forme de muncă ce ar putea să le afecteze educaţia, bunăstarea, sănătatea fizică sau psihică ori dezvoltarea spirituală, morală sau socială. Necesitatea reglementarii acestui domeniu apare cu atât mai necesară dacă ţinem cont că specificul acestor activităţi este unul fundamental diferit de cel al activităţilor considerate a fi munci periculoase sau dăunătoare pentru copii. Din acest motiv, posibilitatea apariţiei unor situaţii de exploatare a copilului poate îmbrăca forme de manifestare înşelătoare, mai ales că, de cele mai multe ori, copiii care activează în aceste domenii nu lucrează din motive care ţin de o stare materială precară a lor sau a familiilor lor, iar mediul în care aceştia îşi desfăşoară activitatea rareori poate fi considerat dăunător sau abuziv. Din aceste cauze, situaţia acestor copii este deseori trecută cu vederea (…)”, explicau parlamentarii la momentul respectiv.

sursa:avocatnet.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI